Nu mi-a placut niciodata ploaia pana cand nu m-am udat pana la piele si nu mi-am scos sandalele in mijlocul strazii si n-am alergat in picioarele goale peste pietrele reci si taioase. Privirile uimite ale trecatorilor nu contau, nici sangele picurand pe asfaltul murdar, nici rimelul care mi se scurgea pe fata facandu-ma sa arat ca o pictura abstracta… sunt doar eu, si sangele de pe asfalt sunt tot eu, si fata manjita de rimel sunt tot eu… si nu e nimic deasupra. doar picaturile de ploaie si eu… Clovnii grabiti se-asund de ploaie prin beciuri, iar daca au mai ramas cativa pe strada, ploaia o sa le topesca mastile de carton.