“When you draw something it lives and when you photograph it it dies”

(John Fowles – Colectionarul)

Pentru continuare click aici.

A venit primavara (desi nu se vede), am terminat si cu “minunatul” master si vreo doua zile ma intrebam de ce nu ma simt bine? Ar trebui sa jubilez, dar o faceam doar teoretic si superficial. Cinismul a pus stapanire pe mine si m-am lasat prada lenevelii si apatiei. Mda… cu aceasta ocazie am meditat asupra motivelor letargiei mele inexplicabile si iata raspunsul: eram terminata (fizic, psihic si emotional). Asa ca am inceput revizia si renovarea post-ASE.

Verdictul: oboseala cauzata de stres, oase anchilozate de baba datorita statului in pozitia ganditorului de la Hamangia pentru a reflecta si a scrie mirifica teza de disertatie, imunitate scazuta a organismului, ceva imi spune ca tot din cauza stresului (adica sunt racita moarta si nici pana acum nu mi-a trecut otita),  si nu in ultimul rand… mi-e groaza sa ma uit la pielea mea .

In ce consta renovarea? Pai, in primul rand… fuga la doctor pentru analize si cumparaturi de medicamente. Fuuun! Apoi, cura de vitamine, multa apa (sunt surprinzator de deshidratata din motive nedeterminate), stretching, exercitii cardio, fitness, o alimentatie sanatoasa (s-a terminat cu prostiile la punga) si exfoliere. Aparent, dezastrele nu sunt atat de mari precum par… Cred… Dar abia acum realizez ce poate sa faca stresul din om. Ingrozitor.

Astazi m-am trezit bine dispusa, in ciuda durerii de gat, nas, urechi si cam orice altceva. Asa ca am pus muzica si m-am apucat de stretching. Dupa vreo 20 de minute de “trosc”, pardon antrenament pentru mobilitate a articulatiilor si intindere a muschilor am trecut efectiv la treaba: gimnastica. Vai doamne! Se vede ca am somat vreo 3 luni de zile. Abia am reusit sa fac 100 de abdomene, cand in mod normal faceam 500 fara probleme. Am imbatranit dar nu-i nimic, perseveram. Am continuat cu exercitii cardio si am terminat tot cu ele. Adica m-au terminat ele pe mine. Sincer, imi compatimesc vecinii. Nu stiu cum ma suporta. Daca in ultima vreme au scapat de “simfoniile” chitarii mea acustice si metalele suparate (ascult la casti), acum sar ca o minge prin casa . How can you not love me?

P.S. Trebuia sa apara si poza asta aici, nu? Cred ca motivul este evident.

“Eve” va fi ca noua in curand .