Imi pare rau…
Mi-am promis ca o sa-mi inving ego-ul, si totusi, de data asta, s-a intamplat invers. Imi pare rau, m-am dezamagit singura intr-un mod atat de profund… si nu exista nimic mai dureros pentru mine decat sa ma dezamagesc singura. Sunt momente cand sunt in stare sa trec prin stanca, fara sa las vreun bolovan sa ma atinga, dar uneori sunt doar un copil prostut.
Nietzsche spunea ca ce nu te omoara te face mai puternic. Si asa este, sunt acele “ceva”-uri care te strivesc de podea, te obliga sa-ti privesti cioburile insangerate in fata si te forteaza sa gasesti puterea si rabdarea sa-ti refac puzzle-ul de sticla pisata. Deocamdata nu am puterea sa ma ridic, imaginea pe care o privesc imi sfasie cerul cu dintii. Dar probabil ca pana maine o voi avea. Sper. Nu exista nu pot…
P.S. Pentru C.
intotdeauna asa cum trebuie sa fie. cu totii gresim. insa orice poate fi iertat. curaj, scutura-ti aripile si priveste spre soare. se poate!
merci pentru sprijin. sunt ok
thanks
Face parte din firesc. In orice lucru, in aparenta urat, poate exista si-o parte frumoasa. Stiu, atunci cand incerci sa refaci puzzel-ul, nu mai are aceeasi forma, imaginea e neclara, pot lipsi unele piese. Important este ca incerci, ca vrei … Cand exista dorinta si vointa, multe se pot face.
Mult succes!
Multumesc
l-am refacut deja, sunt rapida 
Atunci nu era atat de mare negura!
eh, mare, mica, a trecut negura si trebuie sa traiesc in prezent, nu pot ramane cu negura de gat in trecut
si eu anul trecut eram down rau de tot. Credeam ca nu mai gasesc forta sa ma ridic. Timpul insa vindeca orice. Azi ma bucur ca am gasit puterea sa trec peste, iar viata m-a facut sa ma simt mai puternica….In viata nimic nu este intamplator, cred ca trebuie sa invatam cate o lectie, si pana n-o stim bine….nu luam note de trecere ca sa vina urmatoarea lectie…Eu sunt sigura ca la cat de puternica te simt…ai luat 10 de mult
Dap, se mai intampla si momente de-astea, si chiar cum ai zis si tu, pentru a invata cate o lectie. Eu tocmai am mai invatat una si sunt sigura ca nu o sa o uit prea usor. Am observat ca cel mai simplu si rapid mod de a te ridica e sa-ti accepti greseala si iti imbratisezi durerea. Daca te lupti cu ele te afunzi si mai mult. Nu are rost, ce-a fost a trecut, e important cum decizii sa continui din acel moment. Regretele si sentimentele de vina nu-si au rostul, ne imobilizeaza prezentul.
a fi om, inseamna a fi supus greselii! Nu cred ca exista oameni care sa nu fi gresit vreodata, fata de ceilalti, fata de ei insisi…Important este sa ni le asumam si sa iertam. Numai asa putem evolua…Eu cand am momente din astea, ma refugiez in natura, cu cat mai departe de oameni, cu atat mai bine. Incerc sa ma detasez de evenimente si sa ma regasesc pe mine insami. Imi iau forta din natura fara doar si poate. Vorbesc chiar cu cerul, cu apa…si ma simt pura, puternica si am puterea sa continui….iti doresc si tie multa intelepciune si fericire, si fireste te asteptam pe-aici ca ne plictisim tare fara tine
hihi si mie imi place sa ma refugiez in natura, din pacate nu intotdeauna si pot efectiv sa fac asta. alteori citesc… revin azi cu post-uri noi, promit.
Am cam chiulit, dar n-am stat pe acasa mai deloc zilele astea, m-am tinut ocupata 