Pentru cine ne aranjam?
E adevarat ca sunt unele femei carora nu le place sa se aranjaze, sa se machieze, etc. Insa multora le place, ba chiar excesiv. Diferenta sta in motivul pentru care o fac. Pana la urma de se chinuie atata femeile sa arate bine? Pentru cine?
Ei bine, iata concluzia mea:
- Unele femei nu au incredere in ele, in felul in care arata, nu se iubesc pe sine asa ca fac tot posibilul, cu disperare chiar, sa se faca remarcate de catre altii. Evident, pentru ca acei altii sa le confirme ca arata bine. Insa aceasta confirmare nu vine, decat poate de la cocalari sau muncitori de pe santierele in lucru, pentru ca disperarea cu care incearca este mult prea vizibila. Si nu in sens pozitiv. Asa ca incearca si mai cu disperare. In categoria asta intra mai mult femeile/fetele pitzipoance carora li se pare ca le sta minunat imbracate ca pe centura si machiate ca niste hibrizi de clovni de la circ si papusi barbie. Sa fie narcisism? Insa si narcisismul are la baza o lipsa de incredere in sine. Dar cred ca e vorba numai de pitzipoance, probabil sunt si destule alte femei care nu sunt pitzipoance dar pur si simplu nu stiu sa se imbrace cu gust si sunt prea disperate sa isi caute aprobarea “frumusetii” lor cu orice pret. Din pacate, pitzipoance sau nu, tot muncitorii si cocalarii o sa le fluiere pe strada.
- Alte femei se iubesc si au incredere in ele. Asa ca nesimtind nevoia sa cerseasca aprecierea altora, nu se chinuie sa atraga privirile ostentativ. Deci da dragi barbati, genul asta de femei nu se aranjeaza pentru voi, oricat de mult v-ar placea sa va umflati ego-ul cu asta. O fac pentru ele, au un stil al lor si nu au grija de ele numai cand ies din casa, ci tot timpul 
.
- Iar altele nu au decat o mica farama de incredere in ele, poate sunt si comode si mai nepasatoare, lasandu-i pe altii sa aleaga in locul lor, asa ca nu prea incearca sa faca ceva pentru ele, ajung sa o faca asa cum vad la altele ca ar arata bine sau li se spune ca le-ar sta bine. Sa le spunem femei care nu au un stil propriu, o personalitate, influentabile si dependente de parerile celorlalti si de trenduri.
Sunt prea dura? Poate, dar asta e adevarul.
uuuuuuu mamma…
acum io ce sa spun?! spun ca, nu am fost niciodata o tipa foarte sigura pe mine, dar nici una care sa se aranjeze pentru altii. daca o fac, o fac pentru mine, cum imi place mie. nu o fac zi de zi si nu-mi place sa atrag atentia, deci fara excese cand e vorba de imbracaminte ori machiaj. ador insa incaltamintea, postele si accesoriile mai deosebite. mi s-a spus deseori ca am un stil al meu propriu si asa e.faptul ca aleg sa nu petrec prea mult timp in fata oglinzii zi de zi nu stiu daca sa o numesc comoditate sau simt practic. ai dreptate insa, cele trei categorii exista. o dupamasa placuta!
multumesc. la fel!
la asta seman cu tine inseamna
De cand ma stiu, am suferit de boala haineleor. Oricat de multe as avea, tot nu am destule. probabil din copilarie mi se trage si nu ma pot vindeca. Dar nu ma imbrac pentru a atrage atentia cuiva. Deloc. Sunt educata ca a te ingriji este dovada de respect fata de tine insati si apoi fata de cei din jur. Hainele vrem sau nu sa recunoastem, sunt obiecte de decor si functional. De aceea aleg ceea ce ma avantajeaza(imi ascunde din defecte si-mi pune in evidenta calitatile..caci nu sunt perfecta), ceea ce ma reprezinta si fireste ceea ce este comod si functional. Logic ca si normele etichetei le respect, ca doar n-o sa merg in blugi la lucru, unde tinuta office este impusa de munca ce-o prestez. Daca as lucra pe un santier, nu as merge in fusta si pantofi cu toc, nu? Despre machiaj…aleg ceva natural, care sa nu se vada..un ruj, un glos poate, si putin rimel …atat. De ce le folosesc? Pai ca sa-mi placa ce cad in oglinda inainte de-a iesi pe usa. Nu am iesit niciodata din casa nerujata si cu parul valvoi…nici macar cand duc gunoiul…
Ca daca ma vede X sau Y…asta ma doare fix in pix…nu ma pasa! Conteaza ca ma vad eu si daca eu ma plac, am toate motivele sa fiu multumita. Scurt…
Bravo! Si eu sunt de parere ca grija fata de propria persoana este o dovada de respect fata de tine insuti; nu inseamna ca incerci sau vrei sa impresionezi pe cineva. Pur si simplu e vorba de a te simti bine in pielea ta si multumita de propriul aspect. Mie imi place machiajul mai discret si tusul pentru ochi; imi plac accesoriile mai deosebite, cum scria si “chiarnuconteaza” si incerc sa-mi cumpar lucruri mai rare si de buna calitate (fie ca e vorba de accesorii, pantofi sau haine), pe care sa nu le vezi pe toate strazile. Acum, normal ca nu o sa ma duc imbracata elegant sau ca o papusica la un concert de metal, asa ca mai port si un adidas, un tricou… Insa fiecare om are o personalitate, pe care eu sunt de parere ca ar trebui sa si-o puna cumva in valoare prin ceea ce afiseaza ca aspect. Nu pentru altii, ci chiar pentru ele. Sa fie “stilul lor”, sa se simta bine, sa puna in evidenta ce au frumos si sa fie in concordanta cu personalitatea lor.