Despre nebunia obisnuita

Prietenia cu exii

May17

Probabil aproape toata lumea are cateva relatii sau macar una inainte sa-si intalneasca “jumatatea” langa care sa simta ca au gasit in sfarsit ceea ce cautau. Iar unii nu o intalnesc niciodata… Ideea este ca nu toate relatiile functioneaza, iar daca nu functioneaza, fiecare isi continua propriul drum singur (sau cu altcineva). Dar ce se intampla cu fostii? Este posibil oare sa mentii o prietenie cu cineva dupa o despartire care aproape intotdeauna este echivalenta cu o inima franta (daca nu chiar doua)? Oare regretul de a pierde pe cel/cea care ti-a fost iubit/a o buna bucata de vreme ne determina sa ne agatam de prietenia care a existat, incercand sa o pastram cu orice pret?

Ma uit in urma la fostele mele relatii si imi dau seama ca singurii exi cu care am ramas amica (nici macar prietena) sunt cei cu care am avut cate o aventura scurta trecatoare, fara implicatii emotionale, dar cu persoane cu care ma intelegeam foarte bine si ar fi fost pacat sa nu pastram legatura, nici un prieten insa. Am lasat loc de buna ziua, desigur, insa in 90% din cazuri respectivii nici nu vor sa mai auda de mine si chiar m-au urat o perioada indelungata (probabil inca o mai fac, sau daca nu ma urasc, cu siguranta au un sentiment de repulsie puternica fata de persoana mea). Uitandu-ma si la cei apropiati observ acelasi lucru. Nimeni nu ramane prieten cu exul/exa. Ba chiar nutresc diverse resentimente fata de ei. Si cel mai frecvent pur si simplu nu mai doresc sa aiba de-a face cu ei. Exii inceteaza sa existe odata ce au incetat sa mai faca parte din viata lor. Si atunci de ce mai incearca?

Eu cred ca este imposibil sa raman prieten cu exul imediat dupa despartire. Singura situatie in care admit ca aceasta ar fi posibil este cazul in care nu mai exista sentimente de nici una din parti. In cazul in care cei doi chiar nu mai simt nimic unul pentru celalalt, de ce nu? E foarte plauzibil ca prietenia sa fie sincera si sa dureze. Dar in cate cazuri ne-am putea intalni cu situatia asta? Eu nu vad in jur, sau chiar in viata mea, genul asta de despartiri, pentru ca toti oamenii mai putin masochisti taie “raul” din radacina atunci cand observa ca lucrurile pur si simplu nu merg. Intotdeauna cineva termina suferind, cineva este cel parasit, cel care trebuie sa se preocupe pentru vindecarea propriilor rani cauzate de ruperea relatiei cu persoana iubita. Drept pentru care, cum ar putea acel cineva cu inima franta sa pretinda ca poate face abstractie de sentimentele care i-au fost respinse si sa fie pur si simplu prietenoasa? Si cum ar putea celalalt sa-l creada si sa nu aiba consideratia si compasiunea sa plece si sa-l lase sa-si vindece intai ranile in liniste? Pastrand contactul cu exu/a este imposibil sa treci peste, pentru ca fiecare nou contact iti redeschide ranile pe care te chinui din greu sa le inchizi. Poate e egoism… poate tentativa de prietenie post-relatie mai scade din intensitatea durerii usii trantite in nas, de aceea nu vor sa rupa complet contactul cu fosta/fostul prieten/a, scutindu-si astfel durerea pierderii unei prietenii, poate chiar a celui mai bun prieten.

Postat in Aberatii, Dileme

15 Comments to

“Prietenia cu exii”

On May 17th, 2009 at 5:54 pm loreley64 Says:
eh, uite ca aici ne deosebim. Eu intotdeauna am ramas amica cu fostii. Nu ma pot lauda insa cu o gramada de fosti, tinand cont ca am avut un mariage de 20 ani…nici nu asa avea cum. Dar cei trei fosti nu m-au ranit poate atat de mult incat sa le trantesc usa in nas si sa nici nu le mai raspund la telefon. Am suferit de fiecare data si este drept, eu am fost cea care a iesit din relatie de fiecare data. Fostul sot cred ca ma uraste si azi pentru indrazneala mea. La timpul acela ma acuza ca as avea pe altcineva, nimic mai fals. Desi el s-a recasatorit la 2 luni dupa divort…eu sunt inca singura, dar el tot mai cauta motive pentru care l-am parasit. Probabil ii este greu sa accepte ca el insusi este motivul…
In genere am observat ca sufar mai putin daca am puterea de-a pastra o prietenie ulterioara. Ce-a fost…a fost si nu va mai fi never, cel putin pentru mine….dar este un test de proprie vointa. Si inca ceva…pot vedea cu alti ochi un om pe care inainte il adoram…
On May 17th, 2009 at 5:58 pm Cami Achim Says:
wow 20 de ani de mariaj. iti admir puterea.
sa stii ca si eu as fi putut ramane amica cu destui fosti, pentru ca eu eram cea care pleca din relatie si care era ok cu situatia. insa ei ma urau, deci… cam greu
On May 17th, 2009 at 7:04 pm cri Says:
in cazul meu exista motive diferite pt care nu am ramas prietena cu nici un ex, dar in cazul meu nu s-a putut pt ca de fiecare data unul dintre noi voia inapoi relatia, iar celalalt nu..asa ca probabil prietenia e posibila doar in cazul in care nu mai exista nici o dorinta in ceea ce priveste relatia de iubire..
On May 17th, 2009 at 7:10 pm Cami Achim Says:
dap, pai asta ziceam si eu. unu inca avea sentimente de iubire. cum sa fii doar prieten cand tu simti dragoste? e utopic
On May 17th, 2009 at 7:15 pm cri Says:
oricum..trebuie sa recunosc ca in majoritatea cazurilor se intampla ca unul din parteneri sa nu isi doreasca despartirea…deci probabil cazurile in care cei doi ramani prieteni dupa o relatie, sunt destul de rare. (din pacate…)
On May 17th, 2009 at 7:24 pm cri Says:
oricum, intotdeauna mi-a fost frica sa accept chestia inversa: o relatie de iubire cu un prieten.. consideram ca in felul acesta sunt sanse mari sa pierd prietenia respectivului pt totdeauna la un moment dat..
On May 17th, 2009 at 8:12 pm Cami Achim Says:
oo stai ca aici intram in alt subiect mai amplu eu zic ca depinde… eu am fost prietena cu Catalin inainte sa fim impreuna. cred ca trebuie sa-ti asculti intuitia cand decizi sa faci acest pas. pentru intr-adevar, risti sa pierzi o prietenie pentru ceva care daca nu merge te face sa pierzi si prietenia si iubirea lui. deci… depinde
On May 17th, 2009 at 11:05 pm Onutzza Says:
E cu risc mare saltul de la prietenie la relatie. Ori mergi inainte ori iti rupi gatul…metaforic vorbind

Dupa cum ai zis, ramai prietena fie daca tu esti cea care rupe relatia, dar nu vrei sa pierzi prietenia, fie daca se stabileste de comun acord ca relatia trebuie incheiata sau…daca nu esti tu cea care a incheiat relatia, mai poti redeveni prietena cu un ex dupa ce trec cativa ani si se vindeca ranile si exista o reintalnire sau isi cere scuze, se explica in vreun fel daca el a fost cel ce a cauzat ruptura. Stiu ca nu m-am exprimat prea coerent dar e tarziu si sunt obosita
On May 18th, 2009 at 10:34 am Cami Achim Says:
am inteles oricum, sunt de acord
On May 18th, 2009 at 2:55 pm chiarnuconteaza Says:
exact cum spui si tu, doua persoane care au avut o relatie nu pot fi prieteni. este posibil doar in momentul in care nu au existat sentimente. si chiar si atunci nu o poti numi prietenie. e un loc de “buna ziua” si doua-trei banalitati schimbate fugar. deacord ca sentimentele se transforma, ca relatiile evolueaza, dar nu cred ca, acolo unde odata ai vazut un iubit, acolo unde oadata ti-ai pus intreaga speranta ai sa poti privi si vedea un amic. parerea mea :p. o saptamana usoara!
On May 18th, 2009 at 6:06 pm Cami Achim Says:
merci. o saptamana frumoasa si tie iti doresc!
On May 18th, 2009 at 7:28 pm Fenrir Says:
Da, e cu dus intors, dar clar…unii “ecşi” still rule.
On May 18th, 2009 at 8:22 pm Cami Achim Says:
ma, poate ai fost tu mai norocos. insa daca esti cine cred ca esti, stii si tu f bine de ce tip sunt exii mei
On May 18th, 2009 at 8:58 pm Fenrir Says:
Hehe, pe unu il stiu sigur… ) What can I say?
On May 18th, 2009 at 9:38 pm Cami Achim Says:
))