Mi-am spus deja de nenumarate ori ca poftele mele o sa ma omoare intr-o buna zi. Si mi-am tot zis ca n-am sa mai fac, dar totusi am facut. Si astazi iar mi-am promis ca n-am sa mai fac, ca nu mai mananc decat cicolata bine ambalata de unde luam de obicei, cu termen de garantie pe ea si tot tacamul. (Inca mai cred ca n-am sa mai fac, dar cine stie cat are sa ma tina….?) Am cedat tentatiei in fata ‘candy store’-ului din Plaza si mi-am ales o punguta cu bunatati. Dar si cu o uriasa alergie si urticarie!

Azi dimineata m crezut ca o sa moooor de mancarime si durere si nervi si pofta si foame pentru ca nu am voie sa mananc mai nimic, iar in frigiderul meu zace un castron mare plin cu mure (eu sunt moarta dupa mure, in caz ca nu stiati) de care nu ma pot atinge si niste delicioase bomboane de ciocolata cu menta de care, de asemenea, nu ma pot atinge. Si da-i si vaieta-te ca ce neagra e viata si cate porcarii mi se intampla. Pana cand mi-am dat seama ca e nasol… arat nasol, ma simt nasol si toata viata mea devine nasoala pentru ca ma vaiet atata de niste bube nenorocite, de parca as fi primul om la regim. Pff… si cand te gandesti ca unii au ulcer sau alte boli serioase… si eu stau si ma plang de o urticarie. 

Gata, nu se mai poate, trebuie sa iau “taurul de coarne” si sa rezolv problema. Vaietatul nu rezolva niciodata nimic! Am dat fuga la farmacie, mi-am luat mixtura mentolata si m-am uns toata. Vai cat de bine e…. desigur, arat ca un monstru, dar macar acum asta e singura problema Acum ma duc sa ma umplu de ceaiuri (cica ar fi bune). Cu putin noroc, ma voi duce la mare fara buline Si tocmai mi-am scos “In cautarea timpului pierdut” de Marcel Proust din biblioteca, sa-mi tina companie cateva zile pana ma refac. 

Ale naibii alergii Cernobilul e de vina! Gata, am gasit si vinovatul!