Cred ca in urma raspunsurilor pot trage niste concluzii acum. Sunt constienta ca multi nu au putut completa acest chestionar pentru ca unele intrebari erau destul de personale, astfel ca trebuiau intr-adevar sa ma cunoasca pentru a raspunde. Multumesc pe aceasta cale celor care au acordat un pic de timp si tacanelii mele de pe blog. 

Am sa incep intai cu impresiile proprii post-test. Trebuie sa recunosc ca, desi ma asteptam la surprize, nu ma asteptam la aceste surprize. Unele au fost placute, altele nu tocmai, ba as zice ca m-au lasat perplexa.

1. M-am bucurat sa aflu ca aveti atata incredere in mine incat sa va confesati usor, insa cineva a raspuns “niciodata”. Nu are incredere niciodata? Sper ca nu e dintre cei pe care-i consider prieteni. Ar fi cam trist… 

2. Doua persoane considera ca am simtul umorului “rar”. Interesant. Eu sunt mai cinica, poate n-a inteles.

3. Toti au cazut de acord ca sunt capricioasa ok, fie, aveti dreptate.

4. Oare cine o fi raspuns ca nu ma exprim clar si fara ocolisuri niciodata? Ne cunoastem sau a dat pe langa?

5. Alte raspunsuri cam stranii: nu am niciodata idei originale, nu-i accept niciodata pe oameni asa cum sunt, se poate conta pe mine doar rar si imi platesc rar nota de plata. Incerc sa-mi dau seama cine ar fi putut sa raspunda asa ceva, dar nu-mi vine nimeni in minte… 

6. Conform respondentilor, stiu sa ii ascult pe ceilalti fara sa-i intrerup. Ma bucur sa aflu ca mi-am corectat un vechi defect. 

7. Am nevoie sa fiu ajutata, chiar des, spun unii. Aici chiar nu inteleg. Per total majoritatea au spus “rar”, dar totusi unii ma vad foarte neajutorata si chiar nu e cazul. 

8. Am pastrat cireasa de pe tort la urma. Cativa oameni, printre care sunt destul de sigura ca si cineva foarte apropiat mie, au raspuns ca vorbesc des/intotdeauna prea mult despre mine. Ouch! Asta m-a cam pus pe ganduri. Asa sa fie oare? 

Oricum, desi am primit si niste raspunsuri cam nasoale care mi se par departe de ceea ce sunt eu, in mod evident nu ma voi repezi sa-mi aplic eticheta. Oamenii au pareri, uneori diferite de ale mele si le respect, dar asta nu inseamna ca parerea lor ma defineste. Dupa cum am spus mai sus insa, a fost si ceva care m-a pus pe ganduri. Daca era numai un raspuns negativ de la o singura persoana poate nu i-as fi dat mare atentie. Totusi, au fost mai multe. Dintre cei care ati bifat ca vorbesc prea mult despre mine, poate cineva imi argumenteaza pe privat. As aprecia. 

Iata concluziile conform Psychologies:

Eficacitate: Punctajul meu si al celorlalti s-a incadrat in aceeasi categorie – Ordine si punctualitate. Aceasta e regula mea in viata si nu suport nici o improvizatie. Sunt un inamic al discursurilor inutile, vorbesc exact si precis, iar ceea ce promit pun in practica fara exceptii. Apropiatii considera ca nu-mi plac jumatatile de masura. Sunt foarte organizata, nu cunosc excesele. Dar sa fiu atenta ca viata e plina de surprize si nu pot controla totul. As mai adauga, evident ca nu, dar poti adapta strategia din mers . E intresant ca, dupa punctaj, eu sunt considerata a fi de fapt mai eficienta chiar decat sunt in realitate. 

Creativitate: Punctaj identic, categorie identica. Sunt un explorator innascut. Ceea ce ma motiveaza e aventura, senzatiile noi. Ma pasioneaza confruntarea, intr-o conversatie, cu diferite puncte de vedere. Ma aflu in cautarea hranei intelectuale, imi place sa merg in afara cailor bine stabilite. Insa, deseori, creativitatea ma duce in mai multe directii. Trebuie sa incerc sa o canalizez pentru a nu o risipi. Fiind mereu in cautare de noutati, ma plictisesc repede in viata de zi cu zi. 

Reciprocitate: Aici se pare ca ceea ce cred eu si ceea ce vad altii nu se pupa. Au iesit punctaje destul de diferite care se incadreaza in categorii diferite. Anume: dupa parerea mea, sunt atenta cu prietenii mei, dar nu ma las coplesita, pentru ca am simtul distantei si rezervei, ceea ce duce uneori la confuzie, deoarece prietenii ar putea ezita sa mi se confeseze sau sa-mi ceara un serviciu, nefiind siguri de disponibilitatea mea. Dupa parerea respondentilor, ofer de dragul de-a oferi; sunt tot timpul prezenta, la bine si la rau, impart fericirea cu ceilalti si ei pot conta pe tine in cazul unei probleme. Tipul meu de raport e urmatorul: ofer fara sa tin cont si sa astept in schimb o recompensa. Mi se sugereaza sa invat sa spun “nu”. Probabil adevarul e undeva la mijloc, pentru ca sunt destul de sigura ca stiu sa spun “nu”, si de asemenea ofer, intr-adevar, fara sa astept ceva in schimb. Poate nu provoc, totusi, confuzie…

Sociabilitate: Aici recunosc, am ras, pentru ca rezultatul e neasteptat. Eu nu ma consider o persoana sociabila si clar, cand am raspuns la test a reiesit ca eu raman eu insami indiferent de situatie, nu ma simt in largul meu in unele conjuncturi, dar nu-s nici speriata de ele incat sa le evit cu orice pret. Astfel sa sunt din fire, mai rezervata. Dar iata ca ceilalti nu ma vad asa. Ba din contra, punctajul respondentilor a intrat fara probleme in categoria Grupul este elementul meu. Chiar? Se pare ca sunt exact genul de persoana pe care va place sa o integrati in grup. Sunt o fire placuta, pot sa-mi afirm punctul de vedere si sa-i ascult pe ceilalti cu interes. Stiu sa fac concesii fara sa renunt la punctul meu de vedere. Sunt avertizata aici sa nu-mi umplu viata cu a altora, pentru ca momentele de singuratate sunt hranitoare si nimic nu poate fi mai daunator decat imposibilitatea de a te regasi fata in fata cu propria persoana. Ok, stati linistiti, nu-i nici un pericol aici . Deci pe bune acum, voi chiar ma considerati genu de persoana “de grup”?

Si astea fiind spuse, o saptamana frumoasa tuturor si multumesc inca o data pentru raspunsuri!