Salile de lectura se muta in metrou
Desi eu nu ascult deloc radio, astazi am prins involuntar din zbor o stire pe un post de radio autohton. Ce mi-a atras atentia, desi de obicei sunt prea furata de peisaje pentru a auzi sau vedea ceva din jur ce nu are legatura cu activitatea mea din acel moment, era faptul ca stirea anunta o campanie de incurajare a cititului de carti in mijloacele de transport in comun.
“Huh?!”
Initial al crezut ca nu am inteles bine, ca de fapt vor sa mai bage ceva ziare gratuite. Dar nu, era vorba chiar despre carti. Si sunt foarte surprinsa, deoarece inteleg disperarea unor oameni cu un anumit nivel de educatie si cultura care se iau cu mainile de cap cand vad in ce nor urias de prostie se scalda Romania, citez “citeste, boule, ca altfel risti sa ajunga cainele tau mai destept ca tine”. Dar nu inteleg de ce ei nu inteleg un aspect, zic eu, important. Anume:
Mi s-a intamlat des sa merg prin oras, sa observ o librarie pe drum, ca Eminescu sau Dalles, sa intru ca teleghidata si sa stau o juma’ de ora sa-mi aleg un teanc de carti pe care nu mai aveam rabdare pana acasa si ma apucam sa le citesc din metrou. Dar de fiecare data intervenea o mica problema, sau chiar doua: 1. zgomotul de fond care nu prea ma lasa sa pricep intelesurile subtile si filosofice ale cartilor mele, asa ca ma vedeam nevoita sa ma las pagubasa si totusi sa astept pana acasa si 2: uneori aglomeratia nu ma lasa nici sa-mi ridic mana impreuna cu respectiva carte pana in dreptul ochilor pentru a putea vedea randurile. Sa nu mai vorbesc de datul paginilor. Lasand la o parte cea de-a doua problema care face din start orice tentativa de a citi imposibila, faptul ca nu te poti concentra pe o carte buna iti lasa la indemana doar o solutie de compromis: sa alegi una mediocra si usoara, care sa nu te solicite atat de tare ca un roman de Kafka de exemplu.
Vad aproape zilnic prin metrou oameni citind. Daca am vazut in toata viata mea doua carti bune la ei in mana e mult. Asta cred ca spune multe. Ce-o fi asa greu sa astepti totusi pana ajungi acasa, intr-un parc, in alta parte, unde sa poti sta linistit si sa si pricepi ceva din ce citesti… Altfel ajungi sa citesti tampenii sau patesti cum mi se intampla mie prin sesiuni, cand nu aveam chef de invatat: citeam aceeasi fraza de 20 de ori si de fiecare data ma surprindeam cu ochii pe pereti, gandindu-ma la total altceva si nu intelegeam nici macar alea 10 cuvinte pe care le citisem de 20 de ori! Nu vad sensul acestei campanii, pentru ca parca invita la mediocritate. Nu ma astept nici la alta care sa promoveze valorile si invete omu’ sa le recunoasca pentru ca stiu cum functioneaza strategiile de marketing si mai ales, pentru ca stiu ca nimeni nu vede mai departe de propria valoare.
P.S. In sfarsit o minune s-a produs! Am nimerit pe un blog in care posesoarea lui scria ca a citit Dan Brown si i s-a parut cel mai prost autor pe care l-a citit in viata ei. Jur ca dintr-o data parca a rasarit soarele pe planeta mea verde si extraterestra si mi s-a parut ca zaresc inca un omulet la fel de verde ca mine care imi facea cu mana zambitor. I am so happy right now! 
Totusi, de la Libertatea la Kafka e cale lunga. Sa o luam incet…
Nu toti citesc Libertatea. E adevarat ca sunt multi, dar sunt si oameni destepti care pur si simplu nu au citit mult si nu cunosc autori. E pacat sa se plafoneze aiurea cand ar putea mai mult. Asa incearca ceva, nu se pot concentra, nu inteleg, trec la altceva pana dau de una pe care sa o poata citi. Si tot asa pana ajung sa se obisnuiasca sa citeasca mediocritati. Eu am observat ca multi oameni nu stiu ce inseamna un scriitor care scrie bine. Iau ce li se da, li se pare ok, gata, e mare scriitor. Daca nu ajung la un Kafka (e doar un exemplu) nu vor afla niciodata ce inseamna cu adevarat sa scrii bine.
Eu am o parere mai buna despre oamenii destepti. Problema e la oamenii mediocri
Pe aia nu-i schimba nimeni.
Atunci e oricum degeaba
you do have a point there
Poti deschide carte buna in metrou ca sa pari intelectuala…
@califlor: asta imi aminteste de ce-mi spunea o prietena despre o tipa care citea carti de duzina dar invatase titluri de carti scrise de autori celebri si pretindea ca le-a citit
Inca un argument anti: cititul in mijloacele de transport strica ochii.
De ce ? Pentru ca totul (mana, ochii) se afla intr-un permanent dezechilibru, iar ochii se chinuie (fara sa ne dam seama) sa prinda literele.
@Bob: bine punctat, asa e.
Eu car mai mereu o carte dupa mine cu scopul sa citesc in metrou, insa intr-adevar, nu citesc decat daca prind un loc liber. De cele mai multe ori reusesc sa ma izolez de ce e in jurul meu si ma concentrez la ce citesc, numai ca mi-a luat ceva vreme pana sa pot face asta. La inceput eram distrasa de orice. Ca sa imi fie si mai simplu, imi pun castile in urechi, chiar daca ascult muzica sau nu, si tot ce e in jur se estompeaza.
Eu merg cu metroul cam o ora si jumatate pe zi si am ajuns la concluzia ca decat sa fie un timp pierdut privind la ce e in jur, mai bine il valorific citind o carte.
@Onutzza: daca te poti concentra, baga mare. Dar ai grija sa nu-ti strici ochii.
@Onutzza: Eu il valorific foarte bine… il dorm
Eu mai citesc in RATB… Cand ascult muzica, am mult de mers, cand prind un loc sa stau jos. Si citesc carti care nu au tenta filosofica si care nu sunt grele. Si ma pot concentra indiferent de zgomotele din jurul meu si raman cu ceva din ceea ce citesc. Momentan citesc “Padurea spanzuratilor” in RATB. Stiu nu esti fana
Oricum, nu as putea citi in veci pururi “Pendulul lui Focault” in troleu (urmeaza sa incep cartea) sau pe Kafka etc. Si NU citesc ca sa par intelectuala. Ca putin imi pasa mie de ce cred oamenii din jurul meu cand ma vad cu cartea in mana.
PS. Am incercat si eu sa-l citesc pe Dan Brown. No chance.
@Simina: tanti, te cunosc, stiu ca ai muri in chinuri daca te-as pune sa citesti Dan Brown
mi s-a parut ciudata rau la inceput dar a devenit f interesanta pe parcurs.
P.S. a fost misto Pendului lui Focault
O sa ma apuc de el cat de curand. Inca 20 de pagini din “Padurea spanzuratilor” si apoi trec la Pendul
mie nu-mi place Rebreanu
Mai era un articol al lui Andrei Rosca – se lua de cei care afirma ca nu au timp de citit. Argumentul era: e timp suficient, poti citi in mijloacele de transport in comun, sau in pauze, etc.
Dar mi s-a parut stupid: el nu lua in calcul stresul, oboseala. Evident ca am putea fi mult mai eficienti daca am umple fiecare minutel cu ceva, dar are nevoie si creierul de momente de odihna. Nu suntem roboti.
@Catalin: stiu ce zici. Sa stii ca nici eu nu pot sa citesc asa in minutele pe care le mai rup pe ici pe colo. Am incercat odata si m-am si enervat: aveam o perioada foarte stresanta la munca si veneam tarziu rupta de oboseala acasa, iar inainte de culcare mai stateam sa citesc un pic. Dar mi se inchideau ochii de somn si imi era ciuda pentru ca era si o carte foarte misto. Acum nici macar nu incerc daca nu am macar o ora (continua) la dispozitie in care sa stau relaxata intr-un loc.
ar gasi si pentru citit macar o data pe luna.
Totusi chestia aia cu nu am timp de citit nu prea e o scuza buna pe termen lung. Merge sa zicem pentru o perioada cand sa zicem ca iti merge foarte prost, dar in rest… omul gaseste timp pentru toate prostiile daca vrea
Da da
Stiu ca nu iti place Rebreanu 