Season of fall
E adevarat, m-am cam lenevit la poze de toamna anul acesta. Poate a fost de vina si vremea; ploaia de toamna nu ma inspira niciodata decat la stat in casa cu o carte buna. Si ca tot veni vorba, recomand cu mare caldura “Magul” de Somerset Maugham. E atat de palpitanta, incat am ajuns sa-mi rod pielitele de la unghii cand am ajuns la ultimele pagini.
Totusi, azi mi-am pozat buchetelul, pentru ca era prea frumos sa-l las sa se ofileasca fara nici o poza.
In afara de poze si lectura, toamna ma pune pe ganduri de fiecare data. Sa fie schimbarea pe care o aduce in mine de vina… sa fie caderea frunzelor… sa fie pregatirea de iarna care ma predispune la filosofare… Probabil toate la un loc. Cert e ca ma apuc sa-mi fac proviziile de carti 
.
“I sometimes wonder if that is what Krishna meant -
Among other things – or one way of putting the same thing:
That the future is a faded song, a Royal rose or a lavender spray
Of wistful regret for those who are not yet here to regret,
Pressed between yellow leaves of a book that has never been opened.
And the way up is the way down, the way forward is the way back.”
(T. S. Eliot, The Dry Salvages, III)
cred ca omul in esenta e un cameleon. incercam sa ne adaptam mediului. adica trebuie sa ne adaptam, ca asta am invatat de la inceputuri. daca vrem sa supravietuim trebuie sa ne adaptam. si atunci, la fiecare schimbare de anotimp incepe sa ne sune clopotelul: e vremea schimbarii, e vremea adaptarii!e vremea de mers mai departe, de facut un alt pas. si atunci e vremea si de tras concluzii, de facut socoteli.
da, cred ca ai dreptate, eu simt asta de fiecare data, instinctual. in special toamna.