Multumesc Mihaelei si Lecsyei pentru ca mi-au acordat acest premiu, virtual pana la urma, dar e un semn ca ceea ce aberez eu pe aici este apreciat si asta ma bucura, cu atat mai mult cu cat nu am alergat niciodata dupa faima in blogosfera si nu am cautat sa-mi promovez in nici un fel “articolele”. Ma simt onorata

Din partea mea, premiul merge mai departe in primul rand la Baconteaza pentru intelepciunea pe care ne-o impartaseste, Loreley pentru experienta si sfaturile istete, la Catalin pentru fotografiile frumoase insotite si de articole interesante (marturisesc ca e singurul blog foto pe care il urmaresc in mod regulat), Mihaelei (desi l-a mai primit deja) pentru ca e una dintre putinele bloggerite care stiu sa scrie frumos, Lecsyei (inca o data si de la mine) pentru ca stie sa aprecieze muzica buna (desi nu numai) si celuilalt Catalin pentru inspiratie. As putea spune ca-mi sunteti dragi, desi (cu exceptia lui Cata) nu v-am cunoscut niciodata personal . Altfel nu v-as citi asa des.

In final, pentru ca am promis in urma sondajului recent ca am sa va impartasesc si cate o poezie sau un articol despre o carte interesanta din cand in cand, va las cu una din poeziile mele “all time favorites” (scuzati rom-engleza ). Se numeste Trecator si e scrisa de Nichita Stanescu.

Calaream pe un cal si deodata-am vazut
ca eu sunt calul acela
Si deodata am vazut ca ei doi
galopeaza pe mine.
Ma involburam si deodata
i-am vazut pe cei trei,
cand umbra mea din spatele meu
mi-a strigat:
- Eu sunt tu. Lasa-i
pe cei patru sa-si urmeze destinul…
lasa-i!