La multi ani mie!
Am depasit in mod oficial 25 de ani. Iar asta pe mine inseamna… criza existentiala! Complet absurd, daca ne gandim ca eu eram cea care pana acum sustinea cu tarie ca astfel de crize sunt fara sens. Dar nu va impacientati, nu a fost o criza de lunga durata, pentru ca s-a trezit S. din senin sa-mi trimita un mesaj in care mi-a scris ca NU CUMVA sa am o criza existentiala! “:-s ok” Si asa s-a dus si criza mea dupa o durata de maxim 30 de minute. 
Cu ocazia asta am inteles si ce inseamna crizele astea si de ce apar. La unele prietene au aparut la 20 de ani odata cu schimbarea “prefixului”, la alte femei am observat ca apar la 30 de ani odata cu alta schimbare de “prefix”. Pe mine, insa, m-a “speriat” “sufixul” 6. 
Iata ce parere au psihologii in privinta crizelor de varsta. Se face ca intre 20 si 30 de ani omul ajunge la un moment de cotitura in viata lui in care asteptarile, aspiratiile si convingerile pe care si le intiparise in minte despre viata lui se ciocnesc cu realitatea. Este momentul unei analize a realizarilor pe care le-a infaptuit in comparatie cu asteptarile pe care le avea. De obicei ele nu prea coincid, pentru ca e in firea omul sa-si construiasca niste imagini ideale despre cum doreste sa fie viata lui. In plus, are loc o reevaluare a valorilor, a “eu-lui” si, totodata, o necesitate de acceptare a naturii sale imperfecte si a faptului ca sunt unele lucruri din viata sa care pur si simplu nu se pot schimba sau nu se pot schimba de pe o zi pe alta.
Pentru barbati, aceasta este o perioada in care multi isi schimba serviciul sau modul de viata, cele mai frecvente motive fiind insatisfactia fata de ceva ce tine de postul respectiv. Spre deosebire de ei, la femei criza apare datorita inversarii prioritatilor pe care le avea la inceputul vietii. Spre exemplu, o femeie de cariera care initial s-a dedicat vietii profesionale, va dori o familie, casatorie, copii, pe cand o femeie care s-a casatorit foarte tanara si s-a dedicat familiei si copiilor, va dori dintr-o data sa-si construiasca o cariera. Asa ca iata si criza.
Desi e denumita “criza de 30″, ea nu se refera strict la pragul de 30 de ani si, dupa cum putem observa si concret in jurul nostru, varsta difera de la persoana la persoana. Explicatia este nevoia fiecaruia de a-si stabiliza locul in viata de adult. Si in cazul meu, evident, este legata tot de asteptari si inversarea prioritatilor. Trebuia, insa, sa imi imaginez ca va aparea, din moment ce-mi stabilisem ca pana la 25 de ani sa rezolv puzzle-ul si eu inca stau cu piese impastiate de jur imprejur, iar sistemul de valori mi s-a rostogolit cu 180%, astfel ca-mi privesc universul cu susul in jos. Dar nu-i nimic, nu mi-a luat mai mult de o jumatate de ora + un sms de la S. pentru a constientiza inutilitatea dramatizarii. Deci gata cu crizele, e timpul pentru petrecere. 
Yes, yes, i am that cool
Ma bucur ca am nimerit pe subiect in sms(asta si ca sa ma ierti pt anul trecut :p)
Si eu am avut criza existentiala anul asta, cand am implinit frumoasa varsta pe care o posed. It’s my creepy age. Cred ca are legatura cu faptul ca e varsta la care s-au casatorit ai mei, sau ceva. N-am prea inteles-o, dar mi-a trecut si mie repede. Basically, am constientizat-o ca pe o noua etapa. Made some plans, ate some cake, and it was gone in no time.
We’re too cool for age crisis, you and me
Pusi and happy bday again
fuck age crisis
asta e my creepy age dar uite ca o intrec si pe urma nu o sa mai am nici o criza… pana la menopauza cel putin 
esti cea mai cool ever!
merci draga
La multi ani cu sanatate si tot ce iti doresti!
Mi-ar fi parut rau sa ratez a-ti ura “la multi ani” de ziua ta, dar m-a salvat facebook.
Deci: la multi ani, sa fii sanatoasa, creativa, cu pofta de viata (si de scris, fotografiat, cantat la chitara, etc.).
Multumesc Onutzza
@Catalin: merci frumos, asa sa fie!
Si eu simt, uneori, ca “imbatranesc”, desi am 22 de ani acum.
Dar cand ma gandesc ca urmeaza sa fac 23, 24, 25 etc., chiar intru in criza! Simt ca trece atat de repede viata si, ingrijorator, parca n-am realizat nimic!
La multi, multi ani! Sa-i traiesti asa cum iti doresti si cum visezi tu!
P.S. Imi cer scuze pt intarziere!
Dap, ingrijorator, totusi doar la prima vedere. Mai avem muuult din viata inainte. Ce-ar spune un om de 50 de ani daca ne-ar auzi?
) Vezi numai sa nu te tina criza mai mult de jumatatea aia de ora insignifianta. Ca pe urma nu e prea bine 
nu imbatraneste nimeni daca se mentine tanar “on the inside” 
asa ca relax, it’s not so bad 
Merci de urare!
La mulţi ani! Să fii iubită! Ce de-a tineret pe-aici! Când mă gândesc că eu împlinesc 32 acuşi…
Scuze pentru întârziere! 
merci Mihaela
wow, multi inainte! eram convinsa ca ai mai putin, cred ca din cauza pozei 
dearest, si eu am avut criza asta anul trecut cand din cei 23 de anisori s-au transformat in 24. Mental eu ramasesem suspendata pe undeva intre 20 si 21 iar diferenta asta de 2-3 ani am perceput-o ca fiind cam mare. insa am facut un bilant, cam cinic de altfel, insa a functionat. m-am linistit iar acum de cand am descoperit feisbucu si mi-am facut teste peste teste (ca in perioada de mare maturitate in care devoram Bravo si Popcorn), m-am lamurit.
)
Eu tot asa imprastiata am ramas, poate cu ceva mai multa experienta de viata, dar tot visatoare si aiurita. cum cik varsta mea biologica corespunde cu cea psihologica nu putem decat concluziona ca asta e, m-am maturiat asa si ca sanse de schimbare nu prea mai exista. Nu ne ramane decat sa bem sa ne inveselim, cum ar zice un clasic in viata
Happy B-day again and Bottoms up!
Eu am ajuns la concluzia ca fiecare dintre noi avem o varsta emotionala, una fizica si una sufleteasca. La mine nu corespunde nici una cu cealalta asa ca ma straduiesc sa impac toate varzele sau devin eu o varza
sunt convinsa ca voi fi la fel de aiurita si visatoare si la 60 de ani (daca ajung pana acolo) 
si cel mai probabil ca si tu o sa te uiti la desene animate si o sa te joci pe facebook pana la adanci batraneti. Eventual le inlocuiesti cu altceva din acelasi “domeniu”. 
We are who we are.
Thanks and cheers!