Stiu ca va suna ciudat, dar eu nu vizitasem niciodata Brasovul, desi trecusem prin el in zeci de calatorii spre alte destinatii. E drept ca mai sunt si alte orase din Romania pe unde n-am fost niciodata si habar n-am cum arata, decat din poze (sau nici macar). Asa ca am considerat ca e cazul sa remediez aceasta problema urgent. De data asta am inlocuit muntele cu depresiunea si am ales sa-mi petrec weekend-ul in Brasov. Auzisem destule “cronici” pozitive cu privire la oras, asa ca recunosc ca ma asteptam la o impresie pozitiva. Nu plecasem cu cine stie ce asteptari, mai ales ca nu aveam idee la ce sa ma astept. Totusi, am fost profund dezamagita.

Unu la mana, centrul e uratel, obiective frumoase ar fi ele pe ici pe colo, dar sunt inghesuite printre cladiri banale si care n-au mai fost renovate de cine stie de cand… Biseria Neagra e absolut superba, dar e atat de bagata intre cladiri, incat nici nu poti sa-i faci o poza in care sa o cuprinzi pe toata, nici macar cu un obiectiv ultra-wide. Singura solutie ar fi fost sa ma urc pe Tampa . E absurd, nici nu te poti uita la ea in sus fara sa-ti sucesti gatul. Oricum, o biserica foarte frumoasa, desi sinistra de mi-a facut pielea de gaina cand m-am uitat la ea. Se pare ca incendiul care a innegrit-o si i-a dat numele actual si-a pus serios amprenta asupra energiei pe care o degaja. Mi s-a strans inima cat un purice cand m-am apropiat de ea. Pentru cine nu stie, biserica a purtat initial numele de Sfanta Maria. Dupa ce a ars in 1689, ea a fost refacuta, dar daca priviti cu atentie, veti observa ca boltile au fost reconstruite in stil baroc, nu gotic, asa cum fusese construit restul bisericii. Mie mi-au atras imediat atentia prin diferenta vizibila de stil.

Ce m-a enervat in Brasov: nu sunt lazi de gunoi si exista destule zone, chiar centrale, in care gasesti mornane de gunoaie aruncate pe jos langa care zaresti inconfundabilele dare galbene de urina alaturi de putoarea aferenta. Iti intorc matele pe dos, nu alta. La prima vedere as fi fost tentata sa dau vina pe romanu’ nesimtit fara cei sapte ani de acasa, dar s-a intamplat sa merg 20 de minute pe jos prin centru si sa nu gasesc nici macar un cos de gunoi! Oare cat sa rezisti cu gunoiul in mana?

In Brasov nu prea sunt nici parcuri. Sau poate nu le-am vazut eu … sunt doar niste peticele mici cu ceva copacei pe ele si niste bancute, sa le zicem mini-parcuri. Aranajate dragut, nu contest, dar n-ai pe unde sa te plimbi, in afara promenadei cu magazine si piatra pavata. Probabil veti spune “la ce mai vrei parcuri cand esti inconjurata de brazi?”  Da, e adevarat, sunt brazi de jur imprejur. Pacat ca aglomeratia de cladiri uratele sau cel mult modeste nu te lasa sa indrepti aparatul spre peisaj pentru ca peisajul cu pricina e automat stricat de cladiri. Si orice fotograf cu un minim de experienta stie ca nu poti forma o compozitie reusita cu un singur element (de exemplu un deal), pentru ca nu ai cu ce sa dai porfunzime cadrului. Deci singura solutie e tot Tampa (unde n-am putut sa urc, poate cu alta ocazie). Toata dorinta mea de a face poze (ba mai mult, pe film, pentru ca in elanul meu m-am gandit ca ar fi mai artistice asa) s-a dus pe apa sambetei. De unde sa scoti cadre artistice cand n-ai subiecte? Ma uitam spre Catalin si el spre mine si ne spuneam contrariati ca efectiv nu avem ce sa pozam. M-am intors la Bucuresti cu aproximativ 10 cadre din Brasov, dintre care vreo 3 sunt cu Catalin . In lipsa de alte subiecte, l-am pozat pe el . Deci voi posta putinele poze din Brasov dupa ce voi developa filmul, asta abia dupa ce termin filmul (cel mai probabil la primavara).

Un alt minus l-as pune hartilor din statiile de transport in comun. Care sunt 99% inutile, mai bine scuteau cerneala si lasau copacii in viata. Pentru un brasovean sigur nu constituie o problema, pentru ca locuind acolo probabil cunosc deja traseele si nu mai au nevoie de harti. Dar pentru un turist sunt absolut cretine: sunt desenate numai dungile de traseu colorate fara a se specifica strazile sau macar zonele prin care trec, plus ca nu e bifat un nici un fel locul in care te afli. Oare era atat de greu sa puna o bulina rosie “you are here, you idiot!” Deci cauta acul in carul cu fan. Ca sa nu mai zic ca nu-s trecute toate statiile si numerele autobuzelor. Si daca asta nu era destul, aflati ca mijloacele de transport din Brasov circula la intervale de 30 de minute! Nici nu vreau sa-mi imaginez cum ar fi sa pierd autobuzul .

Ce mi-a placut in Brasov au fost unele magazine si un bistro (Hirscher se numeste), unde mancarea a fost excelenta, servirea impecabila, ba mai mult, am fost serviti cu un sushi tare bun din partea casei. M-ar fi tentat si Taverna Sarbului pe care o stiam deja din Sinaia, dar n-a mai ramas timp. M-am consolat cu un clasic colac secuiesc de care nu gasesc niciodata in Bucuresti. Nu mi-a placut cofetaria Vatra Ardealului, desi auzisem recomandari bune despre ea, pentru ca era ca o cofetarie de cartier de prin Bucuresti, dar cu o ambianta ceva mai primitoare (erau floricele frumoase pe mese). As prefera Tip-Topul oricand, totusi. Depaaaaaarte de deserturile de la Chocolat. Mai ca plangeam dupa o prajitura “Apoteoza” dupa care salivez abundent numai cand incep sa mi-o imaginez.

Per total, muuulte puncte negative si putine pozitive. Mie nu prea mi-a placut Brasovul si nu ard deloc de nerabdare sa-l revad. Poate doar in tracere spre o alta destinatie, asa cum m-am limitat sa o fac pana acum. Nu se compara cu Sibiul sau Clujul, din punctul meu de vedere.