Cred ca multi dintre noi au admirat macar o data acei copacei in miniatura denumiti “bonsai”. Nu stiu daca sunt sau nu singura, dar eu cel putin mi-am dorit un asemenea copacel de multa vreme, insa am ezitat sa-mi cumpar unul deoarece mi se pareau extrem de pretentiosi si nu vroiam sa-l omor. Probabil asta e principala grija a tuturor celor care se rezuma la a-i admira pe cei gata crescuti, si atat. Ei bine, pana la urma mi-am luat inima in dinti si mi-am cumparat nu unu, ci doi, asa ca am sa va impartasesc experienta pe care am dobandit-o de cand am achizitionat noii copacei.

In primul rand recomand celor neinitiati in cresterea bonsailor sa aleaga pentru inceput o specie mai accesibila, cum este Ligustrum (cel din poza care este al meu), Ficus sau Ulmus. Majoritatea celorlalte specii sunt mai complicat de intretinut. In al doilea rand, la achizitiorarea lui trebuie sa fiti foarte atenti la starea in care se afla copacelul. Ceea ce nu stiam nici eu, nici probabil multi alti incepatori in materie de bonsai este ca cei care se afla de vanzare in comert sunt adusi din China sau Japonia intr-un sol de extrem de proasta calitate si foarte nepotrivit nevoilor unui bonsai (indiferent de specie). Drept pentru care este necesara schimbarea solului cat de repede, chiar imediat dupa ce l-ati cumparat, altfel copacul va muri in scurt timp.

Un copac sanatos trebuie sa aiba radacinile albe sau bej, in nici un caz maro sau negru (in acest caz ele sunt putrezite sau arse, iar copacul este pe moarte), nu trebuie sa aiba nici un fel de paraziti (insecte, fungi etc), trebuie sa aiba frunzele curate, nu ingalbenite, blege sau uscate. Pentru a sti ce pamant este potrivit copacului ales, trebuie sa va documentati, deoarece nu exista o reteta universal valabila pentru toate speciile. Cert este ca intr-un sol bun, radacinile trebuie sa poata sa respire, sa-si asigure necesarul de nutrienti pentru dezvoltare si supravietuire. Intr-un sol cleios, de proasta calitate, radacinile se vor asfixia sau vor putrezi din cauza retentiei excesive de apa. De obicei se recomanda un amestec de pietris/nisip, perlit si turba (proportiile variaza), asezate in straturi.

Udarea se face numai cand copacelul este insetat. Prea multa sau prea putina apa duce la moartea sa. Momentul potrivit pentru udare este atunci cand solul de la suprafata incepe sa se usuce (nu este uscat complet si crapat). Dat fiind faptul ca acest ritual al udarii este destul de dificil pentru incepatori, iar copacelul este deja traumatizat datorita drumului, solului nepotrivit si dozei uriase de fertilizante care li s-a administrat in florarii pentru a-i mentine atractivi pentru cumparatori, primul an de la cumparare este critic pentru supravietuirea lui. Astfel ca misiunea noastra este pentru inceput doar de a-i mentine in viata. Odata ce bonsaiul a trecut cu bine peste aceasta incercare, putem trece la partea artistica de modelare a sa.

Informatii foarte precise si complete gasiti pe site-ul bonsai4me.com. Aici puteti gasi sfaturi despre orice v-ar putea interesa in legatura cu bonsaii, de la ghiduri pentru fiecare specie, pana la sfaturi de udare, modelare cu sarma, tundere, schimbare a pamantului sau galerii foto cu bonsai deja modelati (absolut superbi).

Este foarte importanta o documentare riguroasa in ceea ce priveste ingrijirea bonsailor inca dinaintea achizitionarii lor. Initial, eu am avut impresia ca aceasta indeletnicire nu va avea un grad de dificultate foarte ridicat. Pana la urma e doar o planta, cate nevoi poate avea? Il ud cand trebuie udat, il tund si aia e. Gresit, nu a trecut prea mult timp si m-am vazut nevoita sa accept ideea ca acesti copaci nu sunt doar niste simple plante. Ei sunt ca niste copii in toata regula. Nu pot (si nu trebuie!) sa fie udati dupa o rutina, au nevoi specifice de luminozitate si umiditate, au nevoie de afectiunea si grija noastra zi de zi si, nu in ultimul rand, tunderea lor nu este deloc simpla. Nu se ia pur si simplu foarfeca si se trece la actiune. Ba mai mult decat atat, copacii pe care ii cumparam noi si pe care ii numim bonsai, de fapt nu sunt inca bonsai. Specialistii ii numesc “mallsai” pentru ca sunt niste tufe/cioturi de copac care cresc la intamplare si care sunt vanduti pe banda rulanta prin magazine si florarii. Bonsai sunt abia cei care, dupa ani de intretinere si studiere sunt modelati pentru a deveni niste copacei in miniatura cu forme foarte bine definite.

Pentru a ajunge la acele forme frumoase, ei sunt creati de la zero. Fiecare ramura este prinsa cu sarme speciale si directionata spre forma in care se doreste a creste copacul. Frunzele, de asemenea, sunt taiate intr-o anumita directie pentru a se stimula cresterea viitoarelor crenute si frunze. Nimic nu este crescut la intamplare, totul e studiat. Acestia sunt adevaratii bonsai. Cei priceputi creeazi bonsaii din plante crescute in natura sau chiar din seminte de copaci. Desigur, acestia au nevoie de multi ani pentru a ajunge la forma finala si, de asemenea, au nevoie de multa experienta si cunostinte din partea crescatorului. Priviti ce au reusit unii:

O problema delicata o constituie hranirea bonsailor. Ei au nevoie de ingrasamant cam de doua ori pe luna in perioada de dezvoltare din an (primavara-vara) si o data pe luna toamna si iarna. Este recomandat un ingrasamant echilibrat in ceea ce priveste continutul de Azot, Fosfor si Potasiu. Azotul ajuta cresterea si regenerarea frunzelor (dar in procentaj mare risca sa arda radacinile, asa ca atentie!), Fosforul este necesar pentru dezvoltarea radacinilor, iar Potasiul ajuta la inflorire si aparitia fructelor (pentru speciile care produc flori si fructe). Se poate uneori (de preferat primavara) utiliza un ingrasamant cu continut mai ridicat de Azot, pentru o infrunzire mai spectaculoasa. Din pacate, de acest truc profita comerciantii care il folosesc in exces pentru a da copacului un aspect mai placut. Ajuns insa la cumparator, el intra in sevraj odata ce nu i se mai administreaza dozele de ingrasamant. Dupa ce schimbati solul si tundeti radacinile, insa, nu administrati ingrasamant timp de 6 saptamani (pentru a permite radacinilor sa se regenereze), dupa care continuati cu unul echilibrat. Puteti folosi ingrasamant pe perioasa acelor 6 saptamani numai cu conditia ca el sa nu contina Azot. Ulterior, dupa ce bonsaiul capata vigoare, puteti sa folositi diferite variante de ingrasamant in functie de preferintele voastre si nevoile plantei.

In final, trebuie sa stiti ca bonsai de interior nu exista. Ei sunt procurati din copaci crescuti liber in natura si adusi uneori in interior, dar nu orice specie poate fi crescuta cu succes si in interior. Locul lor este in exterior. Speciile tropicale se vor simti mai bine intr-un mediu cald, inchis, spre deosebire de conifere. De asemenea, este de retinut faptul ca nici o specie de conifere nu a fost vreodata crescuta cu succes in interior pentru o perioada mai mare de 1-2 ani. In plus, multi dintre copacei au o perioada a anului in care isi pierd complet frunze, la fel ca un copac obisnuit din natura. Unii au nevoie sa li se asigure temperaturi mai ridicate pe timpul iernii, pe cand altii rezista si la -10 grade. Nu rezista insa la curent, desi au nevoie de aer. Au mare nevoie de lumina, dar nu trebuie tinuti direct in soare mai mult de cateva ore pe zi. Preferintele in materie de luminozitate difera insa, de la o specie la alta.

Desi sunt dificili de ingrijit, eu cred ca merita efortul, iar satisfactia si bucuria e maxima atunci cand stii ca tu l-ai crescut si l-ai modelat ca sa devina un copacel in miniatura atat de frumos.