Am furat de la Rontziki un testulet doarte dragut care iti spune ce carte esti. Testul il puteti face si voi aici, daca sunteti curiosi, dar daca il faceti, va ro frumos, aruncati un link si la mine ca-s tare curioasa.

Iata ce mi-a iesit mie. Sincer, nu ma asteptam deloc, dar deloc! Nici nu stiam ca-s incluse cartile de filosofie, ma gandeam ca o sa-mi iasa ceva prostie pe care nici n-am citit-o macar . Si totusi, a iesit cartea mea preferata. Dar am o mica obiectie. E scrisa de Nietzsche, nu de James Joyce .

You’re Thus Spoke Zarathustra!

by James Joyce

A tongue-in-cheek philosophical type, you enjoy making fun of others,
but to make a serious point. While you feel that the world has generally been misled by
others, you nonetheless feel driven to inspire people to undertake passionate work that
raises themselves to new heights. Some think these heights will trample those around
them and are concerned that you’re defending fascism. After all, you have this nasty
tendency to write things in blood. Your favorite comic book hero is Superman.

Take the Book Quiz II
at the Blue Pyramid.

Am creat mai “de urgenta” mult asteptata pagina cu cartile care mi-au placut mie in mod special, motiv pentru care momentan puteti vedea doar titlurile cartilor si autorii lor, fara pozele aferente, pe care urmeaza sa le pun candva in zilele urmatoare, si fara sectiunea “ce citesc acum”, unde voi posta cartea pe care o citesc in prezent (evident, updatata in permanenta). Tot candva in zilele care urmeaza, voi revizui lista si, in caz ca am omis ceva, o voi completa.

Se poate probabil observa ca ordinea cartilor nu exista. Ei bine, ea exista, nu este un haos total asa cum ar putea parea la prima vedere. Nu le-am trecut nici alfabetic, nici in functie de preferinte sau pe autori, ci le-am trecut intr-o ordine relativ cronologica,in functie de perioada in care le-am citit eu. Sa-mi fie cu iertare daca ordinea nu este chiar perfecta, intrucat a trecut cam multa vreme si au fost cam multe carti in total, asa ca nu-mi mai mai amintesc exact care dupa care a fost. Dar e undeva pe’acolo, in orice caz Pe masura ce mai citesc, lista va fi actualizata.

Pagina cu pricina se numeste “biblioteca mea” si o puteti gasi undeva in coloana din dreapta la “paginile mele”. Lectura placuta!

Nu am mai postat de multa vreme nici un articol despre cartile pe care le citesc, pentru ca prea putini dintre cititori chiar sunt interesati de literatura. Cum totusi nu vreau sa pierd oportunitatea de a impartasi cu cei care sunt interesati cartile bune peste care dau, am sa creez (cand voi avea timp) o pagina dedicata bibliotecii mele, in care voi trece (pe cat posibil) toate cartile care mi-au placut mie in mod special. Atentie! Nu toate cartile pe care le-am citit ar fi o misiune imposibila la care nici nu ma gandesc sa ma inham. Lista va fi continuu completata cu noile carti care imi plac foarte mult, iar cine doreste detalii referitoare la vreo carte din lista poate oricand sa lase cometarii in care sa ma intrebe ceea ce il intereseaza sa afle.

Lectura placuta raritatilor care nu cresc paianjeni in biblioteca!

Am dat astazi peste un post/event pe facebook care m-a dus cu gandul la ceva. Eventul cu pricina invita fetele sa participe pentru ca vrea si el prietena si nu gaseste deh, ce nu face omu’ la disperare…

Genul acesta de post ultra-patetic care daca as fi single m-ar determina sa fug mancand pamatul inainte ca domnul cu pricina sa se prinda ca sunt “libera” si sa sara pe mine cu o avalansa de atentie si cerinte de iubire nesolicitata. Nu stiu ce se intampla cu unii, dar ajung de-a dreptul disperati (ma refer aici si la femei si la barbati). Fie ca ajung la o varsta mai mare de 30 de ani si le suna ceasul biologic, fie ca sunt asa de la bun inceput, speriati e bombe ca vor ajunge singuri cuc si inconjurati de caini sau pisici la batranete, nu pot sa le spun decat un singur lucru. DISPERAREA ALUNGA!

Morala: Nu am de gand sa bat campii in acest post asa ca am sa trec direct la obiect. Vreti sa aveti o relatie (orice relatie, nu conteaza, numai sa nu fiti singuri, desi mie una mi se pare o tampenie aceasta abordare), abordati o atitudine indisponibila, de  ”hard to get”, oricat de cliche-istic ar suna. Aia atrage, nu va trebuie un manual sau o harta pentru asta. Ce e pus pe tava la dispozitie e neinteresant. Punct.

Vreti sa va intalniti jumatatea, pentru ca v-ati plictisit de atatea esecuri sentimentale sau asteptare? Nu trebuie decat sa invatati sa traiti fara ea. Fara sa aveti nevoie de ea, fara sa va faceti o prioritate din a o gasi, fara sa alergati dupa ea. Daca apare bine, daca nu, puteti supravietui minunat si fara ea. Pe scurt: vreti sa fiti iubit si sa aveti o relatie minunata? Iubiti-va voi pe voi insiva si invatati sa va fiti suficienti. Si dupa ce nu veti mai avea nevoie de cineva, veti avea pe cineva .

“Cand fiecare lucru e trait pana la capat, nu exista nici moarte, nici regrete si nici macar o falsa primavara; orice moment trait deschide un orizont mai larg, mai cuprinzator, din care nu e nici o scapare in afara de a trai.

Visatorii viseaza de la gat in sus, in timp ce trupurile lor sunt bine legate de scaunul electric. Sa imaginezi o lume noua inseamna sa o traiesti zilnic si in fiecare gand, fiecare pas, fiecare gest ucide si recreeaza, moartea aflandu-se mereu cu un pas inainte. A renega trecutul nu e destul. A proclama viitorul nu e destul. Trebuie sa actionezi ca si cum pasul urmator ar fi ultimul, si cu el moare o lume, inclusiv tu insuti. Suntem aici, ai pamantul nesfarsit si pamantul nu se termina niciodata, viitorul nu incepe niciodata, numai prezentul e pentru totdeauna. Lumea lui niciodata-niciodata pe care o tinem in mana si o vedem, dar in care totusi nu ne recunoastem. Suntem ceea ce ramane mereu neterminat, nicicand modelat pentru a fi recunoscut, tot ceea ce exista, dar nu intregul, iar partile sunt cu mult mai marete decat intregul, pe care Dumnezeu matematicianul le mai poate pune cap la cap.”

Henry Miller

Printre cele mai bune invataminte pe care le-am tras in toata viata mea pana acum  este aceea de a trai. Iar prin a trai nu inteleg simplul act de a respira aer zi de zi, ci de a decide in favoarea unei pozitii active, nu pasive, in fiecare clipa. Intelepciunea nu se invata de la distanta, nu se obtine din carti, nici din povestirile altora, nici din experientele altora si nici de pe internet. Poti citi despre ea, poti auzi povesti despre ea, dar nu o poti atinge efectiv in acest mod niciodata. Ea se obtine traind, actionand, chiar cu riscul de a gresi; ba mai mult, chiar gresind!

A trai este in sine un act de curaj, pentru ca neaga din start nevoia de siguranta a individului. A trai inseamna a miza pe clipa prezenta, fara a cunoaste dinainte rezultatul, iar uneori miza e mare. Poti castiga, cum la fel de bine poti pierde. Dar nimic nu poate egala partida in sine. Spectatorii nu fac decat sa se aleaga cu judecati preconcepute sau frustrari, ca niste suporteri in tribune la un meci de fotbal. Cand echipa lor favorita castiga, sunt euforici, dar ce bucurie e aia cand nu ai participat cu nimic la ea? Este o bucurie superficiala, care nu o va egala niciodata pe cea a autorului golului sau a antrenorului. Iar cand echipa pe care o sustin pierde, nu pot decat sa-si inece amarul in frustrare, pentru ca nu au putut sa intervina in nici un fel pentru a influenta scorul. Insa, spre deosebire de acei jucatori care au pierdut jocul, ei nu vor resimti acea tristete decat pentru o scurta perioada de timp. In fond ce conteaza? A fost doar un meci, al altcuiva, nu al lor, el nu reprezinta viata lor si nu face parte din ea decat indirect. Pana la urma, la bine sau la rau, raman doar niste spectatori.

Dupa multe experiente, unele minunate, altele ingrozitoare, unele de mandrie si altele rusinoase, pot spune cu mana pe inima ca modul meu “colorat” de a trai pe care l-am pus candva pentru un moment sub semnul intrebarii, a fost poate cel mai bun lucru pe care l-am putut face pentru mine. Da, am facut multe greseli. Da, am suferit. Da, am facut si pe altii sa sufere. Dar am trait cu fiecare celula din mine si asta nu voi regreta niciodata. La bine sau la rau, am fost acolo trup si suflet, am facut tot ce mi-ai fi putut dori. Ma uit in urma si nu depistez nici un lucru pe care mi-as fi dorit candva sa-l fac, dar am preferat doar sa mi-l doresc, fara a actiona. Motiv pentru care am avut si ocazia sa ajung sa imi cunosc multe fatete, calitati si defecte si sa invat multe lectii. Pe unele defecte le-am corectat, pe altele doar le-am ameliorat, iar pe altele inca le port cu mine in toata imperfectiunea lor. Dar pana la urma ce conteaza? Voi avea un lung metraj de privit la final si cu siguranta nu ma va plictisi. De un lucru sunt sigura – nu am lasat nimic de regretat. Am actionat. Uneori bine, alteori catastrofal, dar chiar din catastrofe am extras cele mai importante invataminte.

Intalnesc uneori parinti care incearca sa-si impuna copiilor lor vointa proprie, indemnandu-i chiar autoritar sa parcurga anumite drumuri pentru ca ei insisi au ratat acel tren candva si regreta, fie ca e vorba de hobby-uri sau cariere in toata regula. Asa ca incearca sa-si vada visurile implinite prin intermediul copiilor. Este un egoism dus la extrem care nu ar exista niciodata daca oamenii respectivi ar fi trait cu adevarat. Dar au ales sa fie spectatori si in continuare vor sa fie spectatorii copiilor lor, pentru ca au ratat clipa si nu le mai ramane nici o alta sansa. Eu va sugerez sa nu comiteti si voi aceeasi greseala. Copiii aceia nu sunt vinovati cu nimic pentru ca voi nu ati avut curajul sa traiti la momentul respectiv.

Teama de esec este o teama oarecum fireasca, pentru ca omul prin natura lui cauta sentimentul de siguranta. Dar siguranta nu exista, este o utopie. Nu vom avea niciodata nici o certitudine in absolut nimic. Asa ca tot ce putem face este sa indraznim, calauziti de intuitie si ratiune, precum si de lectiile pe care trebuie sa avem ochii larg deschisi sa le vedem pe parcurs. Cine a indraznit sa traiasca ar trebui sa stie ca in viata daca pastrezi ochii larg deschisi nu ai cum sa iti gresesti calea. Universul te va reirectiona intotdeauna spre calea cea corecta, fie ca iti place sau nu. Practic nu ai cum sa gresesti, asa ca bucura-te de drum si vei ajunge candva si la destinatie. Dar trebuie sa ai curajul sa actionezi si trebuie sa iti focaliezi atentia pe drum, nu pe destinatie, in special pentru ca destinatiile se mai si schimba, iar cand universul iti aplica un sut in fund trebuie sa-i intelegi sensul – poate ca destinatia pe care tu o urmaresti nu e ceea ce ti se potriveste, poate ca inca nu stii ce ti se potriveste, desi erai convins ca stii.

Lasati teama si traiti! Nu va agatati de un status-quo, consierand ca ati atins ceea ce ati cautat si cautarea s-a incheiat. Pentru ca poate cautarea pe care o aveati in minte s-a incheiat, dar viata continua si fiecare clipa aduce cu sine schimbare. Daca va agatati de un rezultat s-ar putea ca odata cu schimbarea din clipa urmatoare sa deveniti disperati pentru ca pierdeti ceea ce v-ati chinuit atat de mult sa obtineti. Invatati sa va recreati in permanenta status-quo-ul, sau veti cadea din depresie in plictiseala, rutina, disperate si tot asa. Va garantez ca, atata timp cat indrazniti sa va traiti viata activ, nu purtati ochelari de cal si constientizati ca fiecare clipa nu tine decat atat – o clipa – dupa care a murit, nu veti regreta nimic, nici cele mai crunte greseli.