Despre nebunia obisnuita

Cine sunt

October21

Din totdeauna am fost o iubitoare a artelor, indiferent de forma pe care o imbraca. Cand eram copil obisnuiam sa pictez cu orice instrument aveam la indemana, inclusiv mancare, pe orice suprafata aveam la indemana, inclusiv pereti. Cu toate astea, abia la 13 ani m-am lasat convinsa de profesoara mea de desen sa merg, in sfarsit, la arte plastice. Apoi au fost muzica clasica si pianul. La pian am renuntat ulterior, desi e un instrument care inca imi place foarte mult, adoptand in schimb chitara, la care mai am o gramada de invatat. Au urmat literatura si fotografia, de care m-am indragostit iremediabil si pe care le consider in continuare principalele mele pasiuni.

Un mare artist spunea candva ca un pictor nu face decat sa se picteze toata viata pe el insusi. E adevarat si, mai mult, afirmatia lui (zic eu) poate fi extinsa la orice tip de arta. Ne pictam sufletul, cream imagini in care ne privim interiorul, cream muzica ce ne reflecta starile si sentimentele, asternem pe hartie gandurile, filosofia noastra de viata si experientele care ne-au modelat. Cu alte cuvinte, ne scoatem in evidenta pe noi insine.

Eu sunt fascinata de cunoastere, atat in general, cat si autocunoastere. Mi-ar placea sa descifrez toate misterele universului, desi ma inham din start la o misiune imposibila si sunt constienta de asta. Totusi, pana la urma, fiecare e nevoit sa atribuie un sens vietii sale, iar al meu e “a intelege”. E ceea ce imi mentine viu interesul, pentru ca nu le voi sti niciodata pe toate si totusi am o viata intreaga la dispozitie sa incerc. Sunt fascinata, de asemenea, de oameni, desi (inconstient) de fapt nu incerc altceva decat sa ma inteleg si sa ma cunosc pe mine prin intermediul lor.

Imi place la nebunie sa citesc pentru ca imi da posibilitatea sa traiesc o multime de vieti, desi nici una din ele nu e reala. Realitatea limiteaza, eu vreau sa traiesc toate vietile care exista, sa experimentez toate starile posibile si sa le depozitez pe toate ca un adevarat colectionar. Ce e evident ma plictiseste, stagnarea ma plictiseste, mediocritatea ma plictiseste, rutina ma plictiseste si ea. Si nu e nimic mai urat in viata decat plictiseala. Motiv pentru care voi prefera intotdeauna cartile cu substat filosofic (chiar complet filosofice) sau romanele psihologice. Schimbare, profunzime, asta te urca in continuare cu fiecare treapta, iar “inainte” e singura directie pentru mine.

Sunt un om deschis pentru ca am invatat ca numai asa te poti bucura din plin de viata si de oportunitatile pe care ti le ofera de unde te astepti mai putin. Desi inca nu am reusit sa devin complet toleranta si nu voi fi niciodata deschisa fara de conceptiile pe care deja le-am depasit si care tin de trecut.

Sunt un copil zapacit si aventuros, o femeie in plina cautare de sine si o batranica inteleapta, 3 in 1, ceea ce imi creeaza uneori dificultati la capitolul armonizare, pentru ca trebuie sa le multumesc pe toare cele trei deodata. Sunt capricioasa, mofturoasa, extrem de selectiva si nu ma multumesc niciodata decat cu ce e mai bun, fie ca e vorba de cea mai buna prietena, cea mai buna mancare, cea mai frumoasa esarfa sau cel mai bun infuzor de ceai. Desigur, alegerile sunt pur subiective (gusturile nu se discuta), dar intotdeauna castiga idealul. Daca sunt o idealista? Nu, sunt o semi-perfectionista care cauta idealurile reale si, cel putin deocamdata, le gaseste.

Unii spun ca sunt optimista, altii sunt de parere ca-s pesimista. Mie imi place sa cred ca nu sunt nici una nici celalalta, ci undeva la mijloc, dar cad ocazional in cele doua extreme. Poate in cea optimista mai des.

Incerc sa-mi cultiv compasiunea si astfel sa o extind asupra tuturor; recunosc, mai am putin de lucrat si aici. Cu toate astea, sunt si voi intotdeauna o altruista.

Nu sunt nici pe departe perfecta, dar ma imbunatatesc pe parcurs, putin cate putin, pe principiul pasilor marunti.

Creditul pentru toate fotografiile ii apartine lui Catalin Mustata, caruia ii multumesc frumos .

37 Comments to

“Cine sunt”

On October 22nd, 2008 at 7:01 pm Maria-Claudia Neaga Says:
You’re amazing!
On October 22nd, 2008 at 7:02 pm Camelia Achim Says:
ma faci sa rosesc
On October 27th, 2008 at 5:57 pm cri Says:
hm..mie nu-mi pari deloc antisociala..dar probabil nici eu nu-ti par antisociala, desi sunt Iar chestia cu baia..tre’ so incerc si eu, daca tu zici ca functioneaza.
PS:traiasca pieptul de pui !!
On October 27th, 2008 at 8:18 pm Camelia Achim Says:
ehee.. nu sunt antisociala cu tine draga mea, pentru ca esti o draguta si te plac dar crede-ma ca n-ai vrea sa fii pe lista neagra )
On October 27th, 2008 at 9:34 pm Camelia Achim Says:
p.s. Pieptul de pui ruleaza! Dar si pestele
On December 3rd, 2008 at 8:25 pm loreley64 Says:
hello,
in afara de pasiunea ta ptr ciocolata..cand am citit descrierea ta…ma gandeam ca ma descrii pe mine…dar poate nu-i coincidenta ca citind scrierile tale prin blog, mi-a placut sa revin si sa citesc…Te salut cu ocazia asta si-ti doresc sa ramai asa…pupik!
Loreley
On December 3rd, 2008 at 9:09 pm Camelia Achim Says:
salut Loreley. ma bucur ca-ti place blogul si te mai astept. o seara faina si pupici!
On May 26th, 2009 at 12:16 am Testament Says:
Interesant de urmarit “gandurile” tale
On May 26th, 2009 at 10:26 am Cami Achim Says:
On June 3rd, 2009 at 6:21 pm Silvia Says:
Esti intr-adevar o “figura”!Ma bucur sa gasesc o persoana atat de sigura pe ea si,mai ales,care stie atat de bine ce vrea.Eu sunt tocmai contrariul,dar contrariile se atrag,asa se spune.Si mie imi place sa despic firul in 14 si chiar in mai mult,dar nu prea am timp.Am numai o nedumerire: de ce nu-ti plac cainii?Sunt uneori atat de “umani”!
On June 3rd, 2009 at 6:59 pm Cami Achim Says:
Salut! Nu imi plac cainii pentru ca eu sunt foaaaarte mult ca o pisica. Nu-mi place sa ofer atentie mereu, uneori nu am chef de asa ceva, vreau doar sa citesc o carte o zi intreaga fara sa ma clintesc din loc decat pentru a merge la baie, sa fug undeva si sa mi se rupa de tot, sa fac altceva care ma implica numai pe mine si punct. Oricat de dragalas ar fi animalutul, daca nu am chef de el si-mi sare prin preajma cersind atentie… imi vine sa-l bat. Am foarte multe toane si sunt dificila. Un caine nu stie sa faca mai nimic singur, decat sa doarma. Trebuie scos, distrat, spalat…. I have a life O pisica isi e suficienta, e independenta, nu are nevoie decat sa ii pui mancare in vas din cand in cand, iar cand vrea atentie se lipeste de tine in liniste. Nu-mi plac chestiile “needy”. Poate de-aia si singurele mele plante supravietuitoare sunt 2 bambusi care nu trebuie udati De asemenea, nu imi place la caini ca se joaca cu dintii. Mi se pare violent si gretos. Imi lasa bale pe mana si mi-e frica mereu sa nu ma muste. Am fost muscata “din greseala/in joaca” de cateva ori, si chiar sunt satula.
On July 5th, 2009 at 1:04 am orator Says:
aha tu erai. am inteles
On July 30th, 2009 at 8:29 pm StropiDeSuflet Says:
Cami, as vrea sa ma crezi ca exact asa cum te-ai caracterizat, asa mi te-am inchipuit dupa citirea primului comentariu pe blogul meu, si chiar mi-am permis sa spun “imi place de tine, esti o alintata” si-mi pare nespus de rau (mi-a fost teama ca te superi)ca nu am continuat sa-ti spun ca te asociez cu o pisicuta alba, pufoasa, foarte ingrijita si alintata, Doamne, Doamne! Te si aud cum torci si cum iti misti usor trupusorul. Cand iti scriu, fata imi este numai zambet si duiosie! Sa nu te schimbi niciodata! Vei avea mereu sufletul tanar si vei trece cu usurinta inerentele obstacole. Culorile, nuantele folosite iti tradeaza caracterul hotarat si puternic.Delimitarea neta intre nuante vorbeste despre independenta ta in tot ce faci. Sant multe de spus… cand ne vom intalni!
M-am zarit pe blogroll si-ti multumesc!
Sunt sigura ca ne vom cunoaste.
On July 30th, 2009 at 9:34 pm Cami Says:
Hihi multumesc Esti tare simpatica… ma bucur sa intalnesc o persoana asa deschisa si calda, care se bucura de viata si la o varsta mai inaintata. Te mai astept pe aici si poate vom avea ocazia sa ne intalnim si personal candva.
P.S. te pricepi la psihologie? Cred ca m-ai caracterizat foarte bine.
On October 19th, 2009 at 12:48 pm califlor Says:
Acum am inteles de ce nu iti palce rutina, dupa ce am citit ce fel esti de fapt.
On October 19th, 2009 at 2:26 pm Cami Says:
nu cred ca fug de ceva mai repede ca de rutina poate doar de oamenii care se agata de mine
On December 29th, 2009 at 11:24 pm Despre nebunia obisnuita » Blog Archive » Pagina mea Says:
[...] Am vrut neaparat sa schimb vechea pagina “despre mine” cu una mai reprezentativa care sa cuprinda si niste fotografii mai reusite (din punct de vedere artistic, evident), nu simple poze de prin vacante. In sfarsit m-am convins sa o postez, ca sa nu treaca anul si eu tot lenesa sa raman . Curiosii o pot gasi aici. [...]
On December 30th, 2009 at 2:04 am Onutzza Says:
Cami, esti un om frumos si complex. Prin evolutia ta sunt sigura ca ii motivezi si pe cei din jur sa caute noul, sa mearga tot inainte si sa priveasca lucrurile mai relaxat si mai optimist.
Imi face mare placere sa iti citesc blogul si cred ca intotdeauna avem de invatat de la cei de langa noi si din experientele prin care trec. Mie imi place ce invat de la tine si chiar daca, din lipsa de timp, nu reusesc sa comentez la majoritatea articolelor pe care le scrii, ele totusi nu scapa necitite.

La multi ani si Anul Nou sa vina cu sanatate, cu bucurii si cu si mai multe realizari!!!
On January 3rd, 2010 at 12:31 pm Cami Says:
@Onutzza: merci mult . Sunt de acord cu tine, intotdeauna avem de invatat de la cei din jur. Eu incerc sa invat cat mai mult de la ei si sper sa si reusesc. Desi cel mai mult invatam din experienta proprie, ideal e sa invatam fara sa simtim pe propria piele.
Un An 2010 mult mai bun decat cel care tocmai s-a dus! Sa fie asa cum ti-l doresti tu. Hugs!
On January 6th, 2010 at 12:43 am Simone Says:
vaaai, ce tari au iesit pozeleee!! :X
On January 6th, 2010 at 12:45 am Cami Says:
ioooi am uitat sa ti le arat
On January 6th, 2010 at 12:47 am Simone Says:
you are forgiven (this time)
On January 6th, 2010 at 12:48 am Cami Says:
thank you won’t happen again
On February 1st, 2010 at 2:43 pm danyelaa Says:
esti extraordinara ! probabil deja stii stiai asta , ti-au mai spus-o multi! citesc de mult blogul tau … foarte frumoasa descriere si foarte frumos blog !
On February 1st, 2010 at 10:38 pm Cami Says:
Ia uite o surpriza placuta Ma bucur mult sa aud asta si iti multumesc. Sper sa ma citesti si-n continuare. Hugs!
On February 2nd, 2010 at 12:04 pm danyelaa Says:
Cu mare placere ! Te invit si pe la blogul meu daca crezi ca te intereseaza. Tin sa mentionez ca sunt noua in ale blogaritului …
On February 2nd, 2010 at 3:03 pm Cami Says:
O sa ma uit cu placere. Inca am niste probleme cu laptopul si sunt cam absenta pe aici, dar revin zilele astea si citesc si bloguri.
Si bun venit pe blogosfera!
On February 4th, 2010 at 9:45 pm samuan Says:
Mmmmm nu de mult timp cu saitul/blogul !!! Atunci ti-ai luat calculator prima oara sau… adica ma intreb a fost un fel de abstinenta pana ai inceput sa scri pe blog Deci chiar ma mira !
On February 4th, 2010 at 11:22 pm Cami Says:
Huh? Nu pricep ce anume te mira Am Mac-ul de 4 ani si scriu pe blog de cam un an jumate. Nu mi-am facut mai devreme pentru ca-mi displacea complet ideea. M-am lasat convinsa ulterior.
On February 14th, 2010 at 3:43 am Daniel Says:
Am citit multe posturi din blog…
Super.
On February 14th, 2010 at 7:26 am Cami Says:
Merci frumos
On February 15th, 2010 at 10:32 am samuan Says:
Da niste autoportrete alb-negru, sa vad si eu un clar-obscur frumos, nu pui, ca doar esti fotografa nu ?
On February 15th, 2010 at 1:04 pm Cami Says:
Sorry, nu fac portrete Nici macar pe alea 3 nu le-am facut eu. Poate candva m-oi apuca si de portrete dar deocamdata nu imi plac oamenii
On February 15th, 2010 at 3:10 pm samuan Says:
Adica cum mai nu te placi pa tine ? Si lasa pui taimar si gata. S-ar putea sa fii genu’ acela de fotograf care face foarte putine fotografii fiind foarte exigent cu sine insusi .
On February 15th, 2010 at 3:48 pm Cami Says:
Huh? De unde ai tras concluzia asta mai? Eu am zis ca nu fac portrete, nu autoportrete In traducere: nu fac portrete nimanui. Imi place sa fac poze macro si peisaje. Poate oi face si portrete dupa ce ma plictisesc de astea sau daca mi-o veni candva cheful, cine stie? Pana atunci, sa ma pozeze altii Oricum, si daca ma voi apuca de portrete, ma indoiesc ca imi voi face mie prea multe, pentru ca e foarte greu sa fii si fotograf si model in acelasi timp. E prea mare bataia de cap.
On March 11th, 2010 at 1:17 pm Andra (Facebook - FarmVille :P) Says:
Ma regasesc in marea parte din ce ai spus despre tine si ma bucur k nu sunt singura kre gandeste in felul asta
On March 11th, 2010 at 2:09 pm Cami Says:
Salut, Andra Ma bucur si eu. O zi frumoasa iti doresc!