Nu trece zi sa nu mi se ceara ceva pe strada: bani de o bere, sa apar in ceva reclame la tampoane, sa donez pentru copii bolnavi de leucemie, sa ajut diversi provinciali rataciti in capitala sa stranga cheta ca sa se intoarca la ei in sat, etc etc. Si nu pot sa nu ma mir ca in fata unor astfel de manevre sunt destui oameni care pun botu’ si scot banu’. De ce? De ce dati bani unora doar pentru ca va cer? Ultima oara cand cineva mi-a cerut ceva, i-am spus ca nu am, dar poate sa-mi dea el mie. Ei bine, da! Ce ziceti de asta? In loc sa va scotociti de marunt prin buzunare, de ce sa nu incepeti si voi sa le cereti ceea ce ei va cer? ”Da-mi si mie un ban, de-o paine”… “Dar da-mi tu mie, ca nici eu nu stau pe un sac de bani si azi parca n-am chef de munca.” Si iata una bucata cetatean de etnie roma (ca tigan e scos din dictionar) uitandu-se ca bou’ la poarta noua.

Da, batranicile sarmane in continuare ma induioseaza. Dar ceilalti puturosi n-au nici o scuza. Cum eu si ceilalti adulti responsabili ne putem misca zilnic sa facem ceva constructiv pentru societate, la fel o pot face si ei. Dar nu au chef, pentru ca e mai simplu sa iesi pe strada si sa ceri fraierilor care stau minim 8 ore pe zi in alta parte decat acasa tolaniti pe canapea, sa-ti dea din buzunarele lor. Si lucrurile nu se opresc aici. Ne-am invatat drept un neam de lenesi profitori, pusi pe tiganii oriunde se poate. Vrem poze, cerem unui prieten care se pricepe, ca sa ne scoatem pe moka. Vrem un design frumos, cautam in lista, sa vedem care din cei cunoscuti ne-ar face asta pe ochi frumosi. Dorim orice fel de servicii, le cersim pe gratis. Intindem mana si chiar o fortam pe a celuilalt, ca sa obtinem ceea ce ne dorim cu minimum de efort. De fapt, cu zero efort.

Am vazut de curand, circuland pe facebook, un citat simpatic al unui web designer. Nu l-am retinut intocmai, dar incerc sa-i redau esenta: “Ca designer, veniti la mine pentru ca eu sa creez pe gratis pentru voi. Atunci, la fel de bine, si eu accept seriviile voastre pe gratis. Trimiteti-mi tot ce stiti voi sa faceti mai bine, iar eu le voi accepta bucuros. Evident, fara sa va platesc pentru ele. Ce va iese voua din asta? Experienta si faptul ca ma multumiri pe mine “. Ia sa vedem care mai cere “chestii” pe moka. Am destul loc in casa pentru creatii de toate felurile . Si in continuare voi intoarce replicile cersetorilor, cand vor mai veni cu tupeu la mine sa faca apel la bunatatea si credinta mea in dumnezeu. Sa vedem cati din cei care cer isi vor baga mana in buzunar sa-mi dea mie bani, din exces de binevointa, credinta si caritate.

Lasand, totusi, belelele la o parte (fiindca despre ele va voi povesti mai pe larg cand voi avea de pe ce), trebuie sa va prezint noii mei vecini, minim dubiosi. Avem asa:

- o familie numeroasa de tigani pocaiti, care asculta muzica clasica (nici vorba de manele, ba chiar le detesta) si cu niste odrasle atat de politicoase si binevoitoare, incat uneori am impresia ca am nimerit intr-o dimensiund paralela in care totul este intors cu dusul in jos. Daca n-ar vorbi atat de mult, n-ar pune atatea intrebari si n-ar fi atat de dornici sa te ajute cu orice, inclusiv racait de vopsea uscata de pe geamuri, ar fi minunat;

- o familie tanara si simpatica, dar cu o logoree atat de mare, incat ma simt ca intr-un orasel minuscul de provincie, unde toti se cunosc cu toti si barfesc ore intregi… Despre toti. Oare de ce oamenii din zona asta a Bucurestiului vorbesc atat de mult?

- o tanti batrana si relativ ursuza, care locuieste intr-o casa darapanata, are o gradina lasata in paragina, dar in aceladi timp are cei mai frumosi si mai bine ingrijiti trandafiri pe care i-am vazut in viata mea. Oscilez intre merge cu tupeu la ea sa o intreb de unde si-a procurat o asemenea minunatie de buruiana, cum o ingrijeste plus o mie de alte intrebari agasante a la tiganusii din familia de pocaiti, si a crapa de invidie ca eu n-am asa ceva;

- si nu in ultimul rand, o babuta si un mosulet iubitori de animale. Astazi, pe cand inspectam plantele din balcon, am auzit o serie cel putin bizara de injuraturi dintr-o gura de femeie batrana. Babuta se pusese pe blestemat de neamuri si boli necunoscute, intr-un mod de-a dreptul neverosimil, cine stie ce nemernic afurisit. Si fiindca ploaia de apostrofari nu mai inceta, transformandu-se la un moment dat chiar intr-un potop, gata gata sa se pravsleasca inclusiv peste propriul balcon, am scos un ochi curioasa sa vad ce soi de “lighioana spurcata” o nemultumeste atata pe batranica. Era vorba de un catel, care fugarea niste pisici prin gradina babutei. Ma intrebam atunci, de ce totusi nu-l da afara? Nu-i pacat sa irosesti atata energie injurand? In fine, pana la urma m-am plictisit de reality show, am terminat si de ingrijit plantutele si am intrat in casa. Dar curiozitatea m-a readus, dupa vreo zece minute, din nou la spionat vecini. Si ce mi-a fost dat sa vad… Babuta sedea bine merci in prispa, smotocind la caine pe care mai ca nu-l scuipase sau snopise in bataie cateva minute mai devreme. Ca sa vezi chestie, cainele era al ei .

“Talk about a love-hate relationship”.

- si uite ca m-am luat cu diverse si era sa-i uit pe vecinii de vis-a-vis, care s-au mutat intr-o frumusete de vila, dar inainte sa-si puna parchetul pe jos .

Formular tip

1.Numele: ________________ (ultimul);

2. Prenumele: (_)Vasile (_)Vasilica (_)Gheorghe (_)Gherghina (_)Ion (_)Ionica (bifati paranteza corespunzatoare);

3. Varsta: ____;

4. Sexul: ____ M _____ F _____ Nu este cazul;

5. Masura la gumari: ____ Stangul ____ Dreptul;

6. Ocupatia: (_)Gradinar (_)Posesor cazan tuica (_)Vanator (_)Fara ocupatie;

7. Numele sotiei: __________________________

8. Gradul de rudenie cu sotia : (_)Sora (_)Frate (_)Matusa (_)Var/vara (_)Fiica vitrega;

9. Numarul de copii cu care urmeaza sa locuiti: ___; Din care, ai dumneavostra: ___;

10. Numele mamei: _______________________; Numele tatalui:____________________ (Daca nu sunteti sigur, lasati necompletat);

11. Educatie: __1 __2 __3 __4 (Incercuieste ce clasa primara maxima absolvisi, si de cate ori);

12. Sunteti (_)proprietar la, sau luati cu (_)chirie gradina de zarzavat? (Bifati paranteza care se potriveste); Numarul de tigani care va sunt vecini ___; Cati butuci de vita de vie aveti plantati in curtea din fata ___; Cati butuci de vita de vie aveti plantati in curtea din spate___;

13. Carti tinute in casa: (_) cartea de imobil (_) nu am telefon (_) nu stiu sa scriu/scriu numai cand vreau io;

14. De la ce post de radio aflati ora exacta? ___Radio Craiova ____Altul;

15 Modelul si anul de fabricatie al masinii personale: 194___;  ___Cu antena ___Fara antena;

16. Aveti acasa cazan clandestin de facut tuica? (_) Da (_) Nu;

17. Daca nu, va rugam explicati: ___ De cate ori ati fost la Bucuresti? ___ De cate ori ati umblat cu minerii? ___ De cate ori ati fost cu minerii la Bucuresti?

18. Cat de des faceti baie: (_) Saptamanal (_) Lunar (_) Nu este cazul;

19. Indicati cat veti dona la urmatoarele partide/grupari: ________PRM ________PDSR ________PUNR ________PCR ________PMR;

20. Culoarea ochilor: (_) Negru (_) Negru inchis (_) Negru foarte inchis (_) Negru intens (_) Nu este cazul;

21. Ce bautura obisnuiti: (_) Tuica (_) Cocartz (_) “Matinal”;

22. Cat de departe de gradina e drumul national? (_) 1 kilometru (_)Cativa kilometri (_) nu stiu;

23. Cum va incalziti iarna? (_)foc de lemne (_)gaze (_)cu cateaua (_)nu este cazul;

24. Cum va procurati apa de baut? (_)din casa (_)o iau de la pompa (_)nu folosesc;

25. Cati ardei iuti mancati: ___ inainte de fiecare masa; ___ inainte de fiecare tuica; ___ inainte de masa si in timpul mesei; ___ in loc de masa.

Stiam eu ce stiam! Stiam eu de ce nu ma uit la TV! Ma simt catapultata intr-o lume atat de stupida cum nici in visele cele mai absurde nu puteam sa concep. Cand am deschis TV-ul am surprins marele circ Pepe-Zavoranu. Si daca asta nu mi-a pus rabdarea la incercare suficient, clipurile care au precedat emisiunea m-au facut sa ies literalmente din camera . Deh, si eu masochista, sa nu schimb postul, ca sa nu inceapa intre timp emisiunea si sa ma bata fata ca i-am ratat recitalul. Asa ca da-i si suporta. Apoi calupuri interminabile de reclame, una mai idioata ca alta, la tot felul de emisiuni-circ stil Zavoranu.

Oare ce s-a intamplat totusi in toti anii astia? Candva chiar aveai la ce sa te uiti la televizor. Serios! existau clipuri muzicale , existau filme, emisiuni interesante, chiar culturale, stiri relevante si desene animate cu adevarat simpatice. Dar din cate observ, acum nu doar mancarea e plina de E-uri, ci si mass-media.

Continuand aventura, se termina clipurile ingrozitoare si incepe mult-asteptata emisiune. Sunt absolut consternata. O gagica a cantat atat de fals de parca mi-ar fi racait zece ghiare de pisica prin fiecare ureche, simultan. Cred ca nici eu nu cant atat de prost. Dar juriul e dat pe spate de vocea ei senzationala. Huh? Oare am ascultat acelasi lucru? Oamenii aia chiar nu au atata ureche muzicala cat sa auda ca fata cu pricina a luat toate notele “pe la Ploiesti”? Incep sa ma intreb ce pisici cauta prietena mea acolo . Chiar asa, ce cauti tanti acolo?! Si mai mult, ma intreb ce caut eu in fata televizorului uitandu-ma la asa ceva . Si cand te gandesti ca i-am dat “pause” lui John Mayer pentru a ma uita la asta…

Un nou calup de reclame cretine, deja nu ma pot… imi sun o prietena ca sa imi distraga atentia . Reincepe emisiunea, arunc un ochi spre un TV care incepe sa-mi provoace cu adevarat repulsie. Si ce mi-e dat sa vad? Un nene deghizat in vampir (nu am idee de ce) care se clatina haotic pe piesa “Fire” cu cativa dansatori in pelerine negre de jur imprejur. Scena e in flacari, decorul sare in aer. Nenea se misca tot mai spasmodic in costumul lui de vampir, manjit cu jur pe barbie. Sunt confuza… Foc si vampiri? Care sa fie legatura? Vampirul modern e, mai nou, piroman? Nu inteleg. In fine…

Deja mi-am pierdut rabdarea, nu mai pot, ma apuc de citit . Si nu mai dau drumul la TV cat traiesc! Nu pentru ca mi-ar omori neuronii; o asemenea imbecilitate nu cred ca ar putea macar sa-i atinga. Dar ma sperie o doza atat de incredibil de neverosimil de concentrata de stupiditate :-s. E inspaimantator.

Si fiindca ca sunt in proces de cautare a unei locuinte, am inceput sa iau in considerare alegerea locatiei tinand cont si de gradul de risc seismic al zonei pe care e amplasat imobilul. Poate unii dintre voi sunteti mai la curent si cunoasteti deja aceasta informatie, dar am sa v-o impartasesc oricum. Potrivit unor articole publicate in presa noastra autohtona, dupa muulti ani de cercetari, Institutul de Fizica Pamintului a finalizat prima harta de hazard seismic local, pentru Bucuresti:

La intocmirea hartii de hazard seismic, s-au luat in calcul toate miscarile pamantului generate de zona Vrancea in ultimii 1.500 de ani. Apoi a fost studiata si testata zona cuprinsa intre fundamentul Bucurestiului si suprafata.

“Exista locuri cu roci mai tari, locuri cu roci moi, cu nisip, argila, argila cu apa. Asadar materialele moi, care au o comportare neliniara. E foarte greu de apreciat cum si cat se vor misca“, a explicat Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului de Fizica a Pamantului.

De mentionat ar fi ca studiul a fost facut pentru cutremurul maxim posibil in Romania, cu magnitudinea de 7,5 pe scara Richter. Partea trista este ca, din punct de vedere geologic, un cutremur puternic ar devasta Bucurestiul, si asta nu atat din cauza cladirilor construite pe spagi, cat din cauza structurii slabe pe care s-a construit. Mai exact, de vina e pamantul nisipos, care amplifica seismele. Cine o fi fost “istetul” care a pus capitala pe nisip, crezandu-se in vacanta la mare, nu stiu, dar maaare e Gradina….

Revenind, la cutremur, fiecare zona din Bucuresti este caracterizata printr-o acceleratie maxima posibila (a) cu intensitatea maxima corespunzatoare (I) si perioada fundamentala de vibratie a terenului (T).

“Proiectantul trebuie sa proiecteze structura unei cladiri in asa fel incat perioada ei fundamentala de vibratie sa nu fie egala cu cea a terenului pentru a evita fenomenul de rezonanta“, a explicat directorul Marmureanu.

Dar face vreun proiectant asta? Pacat ca domnul Marmureanu explica peretilor.

Deci, in concluzie, terenul de sub Bucuresti “se accelereaza” diferit la cutremur. Au fost, astfel, stabilite 14 de zone distincte, in functie de acceleratie.

Terenul “se accelereaza” cel mai tare, in cazul unui seism major, in Damaroaia, zona EREN (Romexpo – Casa Presei Libere), Baneasa si Otopeni. Valoarea acceleratiei in cazul unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter este de 300 cm/secunda la patrat.

Tot cu acceleratie de 300 de centimetri pe secunda la patrat se misca si Pantelimonul si suburbiile Peris, Bolintin, Magurele.

Zonele cu acceleratia cea mai mica la cutremur major (200 de centimetri pe secunda la patrat) sunt cartierele Vitan, Berceni, Republica. In centrul Capitalei, in zona 1 Mai – Titulescu, dar si Tei – Floreasca, acceleratia maxima atinge valori pana la 240 cm pe secunda la patrat, iar Balta Alba – Titan pana la 250 cm pe secunda la patrat.

Deci, cele mai periculoase zone (de evitat cand va mutati ) sunt zona Casei Presei, Măgurele şi Pantelimon. Berceni, Băneasa şi Colentina reprezintă un risc mediu, iar cel mai puţin afectate ar fi cartierele Militari, Drumul Taberei şi Balta Albă. Cu alte cuvinte, daca aruncati un ochi si pe harta de mai sus, vezi observa ca, in cazul unui cutremur major in capitala, tot centrul elegant, vechi si cochet, nodrul monden si zonele de fitze, vor pica, tronand triumfatoare cartierele marginase de cocalari si pitzipoance . Tare, nu?

Si fiindca ca tot veni vorba de cutremure, aflati (daca nu stiati deja) ca nu Bucurestiul e cea mai ingrozitoare zona de risc a tarii in materie de cutremure. Se poate mai rau , iar “fericitii” ocupanti ai primei pozitii in clasamentul ghinionistilor nationali la seisme sunt locuitorii orasului… Focsani. Cam nasol, ce sa zic…

Harta imparte Romania pe zone de risc seismic cu grade intre 9 si 6. Cel mai mare risc, 9, este, dupa cum spuneam mai sus, la Focsani. Urmeaza zona de sud-est a Romaniei, pe aria judetelor Vrancea, Vaslui, Bacau (spre nord), Galati (spre est) si Buzau-Prahova-Dambovita (spre sud), cu grad de risc 8, reprezentata cu verde. Apoi, cu grad de risc 7, avem zona care inconjoara aria verde, adica toata Muntenia si estul Olteniei si arii izolate din: Banat, extremul sud-vest si tot vestul; inca cinci mici arii – una in centrul Transilvaniei, la vest de Sighisoara, in Fagaras, doua in Maramures, una in Crisana si una in Bucovina.

In continuare, dupa cum ne-o fi karma .

]]> http://camiachim.com/blog/2011/03/zone-cu-risc-seismic/feed/ 26 http://camiachim.com/blog/2011/02/esti-bolnav-roaga-te/ http://camiachim.com/blog/2011/02/esti-bolnav-roaga-te/#comments Sat, 12 Feb 2011 10:38:14 +0000 Cami http://camiachim.com/blog/?p=3935

Daca parcurgi o scurta distanta prin capitala, cum ar fi spre exemplu drumul de la Piata Unirii la Universitate, vei trece pe langa cel putin 4 biserici. Dar practic, in orice parte a orasului te-ai afla, este practic imposibil sa nu treci pe langa cel putin o biserica sau doua.  Valabil si pentru alte orase din tara pe unde am calcat. Iar evolutia e ascendenta. Zi de zi apar noi biserici peste tot prin tara, caci suntem un popor de crestini credinciosi, care ne iubim aproapele ca pe propriul sine, nu furam, nu dam in cap, nu ne violam familia, nu ravnim la capra vecinului, nu preacurvim si, mai ales, nu ne facem chip cioplit, cu exceptia miilor de icoane la care ne rugam sa ne dea mai multi bani, sa ne omoare dusmanii, sa scape de boli, sa ne faca mai aratosi, sa ne iubeasca Gigel/Maricica si ale cele.

Cu mic cu mare, ne imbulzim ca animalele prin biserici sa le sarutam mumiile unor ‘sfinti’ decedati cu mult timp in urma, despre care suntem absolut convinsi ca ne vor salva viata noua si intregului neam. Ne doare in partea dorsala de respectivii sfinti, nu avem nici cea mai vaga idee despre ceea ce presupune efectiv spiritualitatea (cu mici exceptii care, conform regulilor democratice, trebuie sa se supuna vointei majoritatii si, de asemenea, sa suporte consecintele vointei majoritatii), dar cu anumite ocazii ale anului ne amintim ca vrem ceva si nu ne dam in laturi de la nimic pentru a-l obtine, chiar daca asta inseamna sa stam cu zilele la cozi uriase, sa ne calcam in picioare pe canicula, ger sau intemperii.

Suntem cei mai impatimiti crestini pe eticheta, dar cei mai mari nesimtiti in borcanul de sub eticheta. Vorbim in biserici ca la piata, ne vorbim de rau cunostintele, ne imbracim in public, judecam pe toti si pe toate ca niste atotstiutori ce suntem, ne pisam pe ea de natura aruncand toate deseurile posibile direct in ea si ne tinem numai de ciolanii si de cum sa “ocolim” mai elegant legile.

Pe zi ce trece tot mai multe spitale se inchid, iar numarul paturilor de spital se reduc (cu 5700 doar anul acesta). Suntem bolnavi? Avem nevoie de o ambulanta? Mai bine Domnului sa ne rugam! Iar daca ne simtim cu adevarat rau, hai mai bine sa mergem direct la biserica de peste drum, ca oricum nu o mai ducem mult si oricum n-avem loc in spitale sau, daca am avea loc, am fi tratati ca niste vite la abator, nu-i asa? Poate asta e si ideea. Mai multe biserici, ca sa nu mai fie nevoie de un transport si la spital. Avem exact ceea ce meritam, iar acei “minoritari” care ar avea ceva de comentat sa taca din gura, pentru ca majoritatea decide!

Un fapt cat de poate de evident pentru unii, dar mai putin constientizat de altii – din pacate chiar posesorii de caini in marea lor majoritate – si cainii isi fac nevoile. Daca pe o pisica, broasca testoasa, tarantula, chinchilla, etc. nu este nevoie sa le scoti din casa pentru a-si exercita aceasta nevoie fiziologica, pe un caine nu prea ai incotro, trebuie sa-l duci la o plimbare sau ti se “usureaza” in mijlocul sufrageriei. Nimic nou sub soare.

Atunci cum se face ca exista atat de multe persoane care adopta/cumpara caini, desi le cunosc aceasta nevoie imperioasa, si totusi nu iau masurile care se impun? De ceva vreme locuiesc intr-un complex de blocuri noi din capitala, intr-un cartier cu multe spatii verzi, chiar daca nu fix pe celalalt trotuar.  Nou fiind, are intreaga parcare si zona din imprejurime proaspat pavata, pazita si curatata. Sau ma rog, relativ curata, minus niste pete maro dispuse de jur imprejurul toturor blocurilor. Imi vine sa innebunesc! In fiecare dimineata cand ies din scara fac slalom printre rahatii cainilor scosi la plimbare de catre vecinii mei si mi se intoarce stomacul pe dos. Sa fie oare vina cainilor ca-s vii si trebuie sa dea afara ce baga pe partea ailalta?

Dragi vecini, inteleg ca iubiti cainii si este de apreciat faptul ca ati adoptat acele fiinte necuvantatoare in sanul familiilor voastre, dar oare nu ar fi mai dragut si mai civilizat din partea voastra sa va miscati fundurile “ocupate” pana la parculetul amplasat si amenajat cu 200 de metri mai in fata special pentru plimbatul cateilor de apartament? Nu ar fi, de asemenea, dragut si civilizat din partea voastra, daca tot ii tineti inchisi intre patru pereti toata ziua, sa le oferiti si lor macar o plimbare printr-un spatiu verde in locul betonului din jurul blocului? Sau daca tot nu va lasa lenea sa va folositi la o capacitate mai mare functia locomotoare de care am vazut ca dispuneti, macar sa si strangeti rahaturile creaturilor cu care va mandriti atata pe feisbuc? Sau oare voua nu va e sila sa faceti slalom printre dejectii animale descompuse in baltoacele din zapada topita?

Poate ar fi cazul ca inainte de a va asuma o responsabilitate de proportiile adoptiei unui caine sa va si interesati in ce constau aceste responsabilitati si sa va intrebati cat se poate de serios daca sunteti in stare sa le duceti la bun sfarsit sau nu. Si la un caine hai mai treaca mearga, ca-l mai poti da altcuiva daca nu-ti convine situatia sau nu te descurci (desi e un gest urat), dar din pacate unii folosesc aceeasi abordare si cand vine vorba de copii. Iar pe astia nu prea ii poti da “cadou” .

Adevarat, eu nu am aceasta sarbatoare si teoretic nu o sarbatoresc, daaaaaar sunt innebunita dupa cadouri (si facut, nu doar primit) si dupa obiceiurile de Mos Nicolae si Craciun, asa ca am pastrat traditia cadourilor, bradutului, etc. pe principiul “orice sarbatoare este prilej de… sarbatorit”. Ieri am dat si o “mica” tura pentru niste cumparaturi de decoratiuni, nu specific magazinul, ca nu e frumos sa fac reclama pe blog. Totul bine si frumos, numai ca “mica” tura s-a transformat intr-o exasperanta tura de cateva ore de slalom printre alte cateva sute sau mii de alti cumparatori la fel de entuziasmati ca si mine.

Astfel ca anul acesta, de Mos Nicolae va urez un La multi ani si la multe cadouri!, dar fac si un apel la populatia extrem de civilizata si binevoitoare a acestui mirific oras in care vietuiesc, si anume: “mergeti la cumparaturi si in alte zile, nu doar cele fix dinaintea sarbatorii”, pentru a nu ne simti ca la Unirii la metrou la ore de varf, ci ca in pragul unei sarbatori, sa nu ne calcam pe picioare sau sa ne impingem “accidental” cu carucioarele, ci sa ne zambim cu bucurie, sa nu flamanzim la cozi interminabile ca pe vremea raposatului, ci sa ajungem frumusel acasa unde sa ne putem bucura de un pranz alaturi de familie, catel, pisica, purcel sau ce-o fi. Oare cand o sa vina “Mosul” si cu bun simt pe la noi?

(Da, stiu ca traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul, nu e nevoie sa-mi amintiti )

Astazi este ziua Pamantului. Si ne putem sarbatori iubita noastra planeta stingand pentru o ora lumina si renuntand la utilizarea oriccarei forme de electricitate.

As intreba de ce, dar cred ca imi vor sari in cap militantii pentru protectia mediului. Totusi, sa-mi zica si mie cineva de ce. La ce ajuta faptul ca stingem (bombanind) lumina, ne inchidem (bombanind) calculatorul si televozorul si citim la lumanare sau iesim in oras gandindu-ne ca oricum aprindem lumina cand ajungem acasa.

Mi se pare cea mai mare ipocrizie posibila sa pretindem ca asa ajutam o planeta care e afectata de probleme uriase , cand nici unul dintre noi nu are nici cea mai mica intentie de a renunta la beneficiile evolutiei tehnologice si ale civilizatiei. Nu ne puteam machia pe intuneric, nu putem ajunge la o destinatie mai indepartata fara combustibil si nu vom accepta niciodata obiectele/decoratiunile facute din hartie si materiale reciclabile in locul celor pe care le gasim in comert (s pentru fabricarea carora se arde petrol) pentru simplul motiv ca sunt urate cu spume. O zi pe an strangem din dinti o ora uitandu-ne la ceas sa vedem cand ne putem relua viata. Se vede din avion ca e un gest fals.

Daca tot tinem atata la pleneta asta si am vrea sa facem ceva durabil pentru a o proteja, am putea planta cate un pom in loc sa stingem o ora lumina. Imaginati-va cati pomi noi ar aparea pe Pamant daca fiecare dintre noi are face gestul acesta anual. Dar nuuuu, e mult mai comod sa stigem lumina si televizorul si sa pretindem ca ne pasa. Si nici macar nu ne murdarim.

Charles Bukowski